Marş verde pentru Cartierul Floreasca: „Stop Jafului Imobiliar!” (Video)
alte articole
Circa 1.000 de cetăţeni au luat parte, sâmbătă, la Marşul verde organizat de Grupul de Iniţativă Civică Floreasca pentru a atrage atenţia asupra abuzurilor imobiliare ce au loc în cartier.
Având ca punct de plecare parcul Verdi, retrocedat în condiţii dubioase, parcelat şi în pericol să fie umplut de construcţii şi ca punct terminus Halele Ford, monument istoric clasa A unde se intenţionează construirea a 4 blocuri turn, marşul a reunit, pe lângă cetăţenii din Floreasca şi oameni din alte cartiere, membri ai Reţelei Civice Bucureşti, veniţi să militeze şi ei pentru un Bucureşti verde.
Purtând bannere cu mesaje precum "Am ales: Verde + Aer + Apă", "Vrem Lacul Floreasca înapoi!", "Verde pentru Viaţă", "Stop autorizaţiilor de construcţie ilegale", "Copiii se joacă în parc, nu pe asfalt", "Stop jafului imobiliar", participanţii au pornit în marş prin cartier, scandând "Transparenţă!", "Vrem respect", "DNA, de ne vezi, te rugăm să-i anchetezi". Scandările, asezonate cu "Hoţii, Hoţii!" au crescut în intensitate la opririle ce au avut loc în dreptul unor blocuri ridicate pe spaţiile verzi din cartier cu sfidarea regulilor de urbanism, respectiv la două trei braţe distanţă de geamurile vecinilor, cu defrişarea de copaci etc.
Numărul participanţilor la marş a crescut de la circa 200-300 în primă fază la aproximativ 1.000 în punctul terminus al marşului, Uzinele Ford, unde cetăţenii au format un lanţ uman.
Cu ocazia marşului, a continuat strângerea de semnături pentru cele două petiţii iniţiate de Grupul de Iniţiativă Civică Floreasca, “Verde de Verdi”, respectiv “Salvaţi Halele Ford”.
Nemulţumirile cetăţenilor
Principalele nemulţumiri ale cetăţenilor din Floreasca sunt legate de abuzurile imobiliare şi de dezvoltarea urbană necontrolată din zonă. Oamenii din Floreasca acuză că în ultimii ani în cartierul lor, considerat unul din cele mai liniştite şi verzi din Bucureşti, au răsărit puzderie de clădiri pe spaţiile verzi dintre blocuri, multe dintre ele ridicate la 2-3 metri de geamul vecinilor, clădiri a căror ridicare a presupus defrişări şi a dus la aglomerarea cartierului, la poluare etc.
„Se dau autorizaţii (de construire n.r.) ca pe bandă rulantă şi nu ştim cum. Aici pe spaţiile verzi au fost locuri de joacă pentru copii. Eu am crescut în acest cartier şi aveam spaţiu de joacă şi leagăne în spatele blocurilor. De ce să stricăm? Pe strada Rahmaninov au făcut un bloc nou şi nu ştiu cum s-a construit! Un apartament este peste 200.000 de euro. (...) Mi se pare aberant să nu mai avem lumină, soare, avem praf, mizerie, gălăgie într-un cartier cu mulţi bătrâni! Nu mai avem respect pentru nimeni şi nimic în ţara asta!”, a declarat o participantă la marş.
Pe lângă faptul că mai tot ce a fost petic de spaţiu verde printre blocuri a fost valorificat de dezvoltatorii imobiliari pentru a mai ridica o clădire, oamenii acuză că acum se pregătesc o serie de construcţii noi ce vor aglomera şi mai rău zona. Unul din proiectele cele mai contestate de cetăţeni este construirea a patru blocuri turn cu înălţimi de 15-25 de etaje în zona Halelor Ford, clasificată monument istoric.
Reamintim că în aprilie 2011, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat un Plan Urbanistic Zonal care prevede construirea a patru turnuri pe Calea Floreasca, lângă halele Ford. Beneficiarul investiţiei este societatea Primăverii Gardens, terenul pe care s-au aprobat construcţiile are circa 28.000 mp şi se află în incinta fostei fabrici Automatica. PUZ-ul are o valabilitate de 5 ani. În acest an, în luna mai, PUZ-ul expiră şi, cum lucrările nu au fost încă demarate, proprietarii cer prelungirea documentaţiei de urbanism, pentru a se putea apuca liniştiţi de construcţie.
Cetăţenii din Floreasca se opun însă acestei cereri, pe motiv că infrastructura din zonă este deja subdimensionată, iar cele patru turnuri vor aduce trafic în plus. Mai mult, noile construcţii ar urma să afecteze monumentul istoric, fiind la o distanţă foarte mică de el.
Potrivit cetăţenilor, infrastructura este depăşită, punând în pericol nivelul de confort al locuitorilor. În plus, reţelele electrice şi cele de alimentare cu apă nu pot suporta onorabil nici măcar consumul actual. La toate acestea se adaugă disconfortul inerent demarării unui nou şantier.
În consecinţă, cetăţenii cer Consiliului General al Municipiului Bucureşti să nu aprobe prelungirea Planului Urbanistic Zonal, astfel încât investitorii să nu poată demara construcţiile. De asemenea, oamenii mai cer investitorilor să prezinte un studiu de impact cu privire la transportul în comun, circulaţia auto în condiţiile aglomerării zonei, gestionarea parcărilor, cum va afecta dezvoltarea impresionantă habitatul natural al lacului Floreasca aflat în imediata apropiere şi a Parcului Floreasca.
Un alt motiv major de nemulţumire al cetăţenilor are de-a face cu situaţia parcului Verdi, unul din cele mai vechi din Bucureşti.
Parcul Verdi, iniţial de 17 ha, acum în suprafaţă de doar 5,6 ha (restul fiind construit), este situat pe suprafaţa fostului manej G.M. Negroponte, şi, împreună cu lacurile Floreasca şi Tei, formează un splendid habitat cu copaci de peste 80 de ani, specii de pasări, veveriţe etc. şi loc de joacă pentru copii. Acest loc îndrăgit de cetăţenii cartierului a devenit însă proprietate particulară fiind retrocedat în baza unor dispoziţii de primar general, a unor sentinţe civile ale Judecătoriei sectorului 2 sau a Legii 10/2001. Oamenii acuză însă că cei ce au fost împroprietăriţi în parc nici măcar nu aveau pământ acolo ci prin alte localităţi limitrofe Capitalei, parcelele fiindu-le date la schimb, nu se ştie în baza căror criterii.
„În parcul Verdi, actualii proprietari şi chiar şi primii proprietari nu au avut teren, ei au obţinut teren la schimb, iar legea niciodată nu a permis acest schimb de terenuri unul din ele fiind în parc. Nimeni nu a avut nicio reacţie, nu a protestat şi nici măcar nu s-a adus la cunoştinţă populaţiei. (...) Amuzant este că fostul primar Onţanu aproape ne plângea în poală că el vrea ca parcul Verdi să rămână parc iar bucata de teren pentru care a fost arestat, fiind bănuit a fi primit mită, este o porţiune din fostul parc Verdi”, a declarat Cristina Vanea, unul din organizatorii marşului.
Revoltaţi de ideea că spaţiul verde s-ar putea transforma în betoane şi clădiri, cetăţenii cer ca suprafaţa de teren de aproximativ 5,6 ha cât a mai rămas din parc să revină în domeniu public şi să fie conservată ca gradină publică.
În acest sens, cetăţenii cer Primarului General al Capitalei să propună Parlamentului declararea Parcului Verdi de utilitate publică şi apoi ministerul Mediului să dispună exproprierea suprafeţei parcului.
Menţionăm în context că la eveniment a luat parte şi viceprimarul sectorului 2, Mihai Toader, care a promis că instituţia sa nu va elibera nicio autorizaţie de construcţie său certificat de urbanism pentru Parcul Verdi.
Organizator al marşului de astăzi, Grupul de iniţiativă Floreasca a luat naştere în anul 2013 din nevoia de a apăra spaţiile verzi din cartier de ofensiva dezvoltatorilor imobiliari.
De la constituirea lui, grupul a reclamat faptul că autorităţile locale au autorizat “pe bandă” ridicarea unor imobile pe spaţiile verzi dintre blocuri, distrugând astfel mediul şi atentând direct la intimitatea şi confortul locuitorilor din zonă; multe dintre aceste clădiri nu respectă normele elementare de urbanism; agresiunile asupra spaţiilor verzi vor duce la pierderea identităţii cartierului, cunoscut în trecut ca unul dintre cartierele verzi ale Capitalei.
Din luna martie 2015, grupul Floreasca beneficiază de sprijinul CeRe, atât în demersurile de advocacy pe care le derulează, cât şi pentru dezvoltarea organizaţională a grupului de iniţiativă.
