Veaceslav Negruţa: Nu doar „grupul Şor” este parte a fraudei bancare. Raportul „Kroll” lasă loc de interpretare

Fostul ministru al Finanţelor, în prezent expert al Transparency International-Moldova, Veaceslav Negruţa, consideră că sinteza raportului „Kroll-2” este o lucrare care confirmă cele spuse în raportul „Kroll-1”, descriind totodată ingineriile şi maşinăria furtului şi fraudelor bancare care au avut loc în Republica Moldova şi indică mai multe detalii legate de mai multe jurisdicţii în care o parte din banii extraşi au şi plecat.

„Ceea ce ţine de aşteptări vizavi de acest raport, cu siguranţă aşteptările de fapt sunt argumentate, pentru că societatea are dreptul să-şi cunoască „eroii” şi ceea ce s-a întâmplat în 2014, pentru că, până la urmă, fiecare dintre noi este pus următorii 25 de ani sau 24 din câţi au mai rămas să plătim pentru aceste găuri create în sectorul bancar”, a declarat Veaceslav Negruţa în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

Expertul Transparency International a explicat că această sinteză a raportului „Kroll-2” confirmă anumite concluzii cunoscute în Republica Moldova, în societate, probabil şi de omul de rând, dar şi de instituţiile statului care, din păcate, n-au luat în serios raportul „Kroll-1”, având încă o şansă acum să ia în serios aceste constatări.

„Raportul „Kroll” acoperă o anumită perioadă; e vorba de 2012 şi 2014, dar raportul „Kroll”, pentru că mandatul nu a prevăzut, nu ia în calcul şi interacţiunea sau corelarea între evenimentele asociate cu aceste fraude bancare şi deciziile politice, care au fost în acea perioadă şi care într-un fel sau altul au facilitat ceea ce s-a întâmplat în sectorul bancar. Şi e vorba nu doar de decizii tehnice, e vorba de modificări de legi, care au facilitat ulterior oferirea de garanţii, dar şi decizii secrete care imediat, doar la câteva zile, au accelerat acele fluxuri financiare care s-au învârtit aici între nişte bănci, cele trei (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank n.r.), care sunt vizate, plus alte patru bănci, ca ulterior mijloacele să fie extrase: 1) din sectorul bancar; 2) şi din Banca Naţională, din rezervele de stat”, a punctat fostul ministru al Finanţelor.

Cu toate că în sinteza publicată de Banca Naţională se vorbeşte de un grup de 77 de companii care au fost implicate în frauda bancară fiind legate de primarul oraşului Orhei, Ilan Şor, numit şi „grupul Şor”, Negruţa consideră că în niciun caz nu trebuie să se creadă că doar Şor ar fi implicat, specificând că „raportul „Kroll” lasă loc de interpretare”.

„Detaliile sunt prezentate în raportul detaliat, care a fost prezentat autorităţilor şi acolo probabil că autorităţile au avut posibilitatea să vadă şi alte nume de beneficiari sau de persoane implicate în această maşinărie. Deci, raportul „Kroll” în sinteza prezentată lasă loc de înţelegere că nu doar „grupul Şor” este parte, dar rolul în realizarea acestei spălătorii şi acestei inginerii financiare este unul important”, a subliniat Veaceslav Negruţa.

În context, expertul a ţinut să amintească despre cazul Ucrainei, unde grupul de companii afiliate lui Kolomoiski (influent om de afaceri din Ucraina n.r.) a extras din Banca Centrală în 2016 şapte miliarde de dolari, însă recent Curtea de la Londra a decis îngheţarea şi blocarea unor active în valoare de 2,5 miliarde de dolari din cele şapte, la fel după munca depusă de compania Kroll. „Vedem că la un interval foarte scurt, din 2016 până în 2017, autorităţile de la Kiev, au reuşit să blocheze şi, respectiv, au crescut şansele de recuperare a fondurilor extrase anterior din băncile din Ucraina”, pe când în Moldova de doi ani şi jumătate nu se întâmplă nimic, a conchis Negruţa.