Economistul şef al BNR: Raportat la venit, românii plătesc cele mai mari rate bancare din Europa

În raport cu veniturile disponibile, românii plătesc cele mai mari rate bancare din Europa, cu o medie de aproape 20%. Ca urmare, va trebui ca băncile să se orienteze mai mult către finanţarea companiilor, unde perspectivele sunt mult mai bune, a precizat marţi economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

"Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB este în regulă, sub 20%, dar ponderea datoriilor în venitul disponibil este deja la media europeană, pentru că venitul este mic. Dacă mergem la serviciul datoriei în venitul disponibil, deja situaţia este total invers, gospodăriile din România stau cel mai prost în context european (cu 20% - n.r.)", a declarat Lazea la un seminar despre modelul de afaceri al băncilor organizat de Finanţiştii la Banca Naţională a României.

Românii care au atras credite plătesc lunar la bancă aproape de două ori mai mult din veniturile încasate decât un francez, un italian sau un spaniol, şi de trei ori mai mult decât un neamţ, potrivit datelor prezentate de Lazea.

"Ca tendinţă generală, sectorul companiilor are o mai bună capacitate de a accesa noi credite comparativ cu sectorul gospodăriilor. Îmi pare rău, asta este", a subliniat Lazea.

Specialistul a precizat că, dincolo de unele erori făcute de bănci în trecut, printre care se numără şi creditarea excesivă a populaţiei, există factori exogeni, independenţi de bănci, care îngreunează creditarea în acest moment.

Oare cum ar putea băncile să crediteze când există atâţia salariaţi care au salariu minim pe cartea de muncă, firme profitabile care raportează pierderi, primării care acumulează arierate, s-a întrebat retoric Lazea.

La nivelul companiilor, singurul sector cu probleme este cel de real estate, iar celelalte nu par supraîndatorate, nici serviciile, nici comerţul şi nici industria prelucrătoare, a mai precizat economistul şef al BNR.

Băncile ar putea să se orienteze mai mult către finanţarea de proiecte, dând ca exemplu domeniul energetic şi în acordarea de credite punte pentru proiectele finanţate cu bani europeni, însă a găsit şi aici piedici, precizând că multe primării sunt insolvabile şi că ar exista "o cultură a nerambursării", stimulată de legislaţia favorabilă debitorului, a mai subliniat Lazea..

Specialistul de la BNR a precizat că opiniile sunt personale, dând ca exemplu şi creditele de studii şi împrumuturile pentru reparaţii, finanţări de nişe încă slab exploatate.

Faţă de ianuarie, soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în februarie cu 0,3%, la 222,7 miliarde lei, ca urmare a reducerii atât a împrumutuirlor în lei, cât şi a celor în valută, potrivit datelor anunţate marţi de Banca Naţională a României, însă, în termeni reali, scăderea a fost de 0,6%.