USL şi ARD, acelaşi program economic nerealist
Cele două alianţe şi-au prezentat ofertele economice pentru 2012-2014. Ambele forţe politice propun măsuri de creştere economică. Toate promisiunile vor rămâne însă pe hârtie, afirmă analistul economic Ilie Şerbănescu, care atrage atenţia că FMI nu va aprob multe dintre aceste măsuri.
Sub sloganul „Reporneşte Inima României”, ARD propune scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 12%, susţinând că astfel investiţiile străine în România vor creşte, iar companiile româneşti vor avea mai mulţi bani pentru dezvoltare.
USL în schimb, mizează pe cotele diferenţiate de impozitare de 16%, 12% şi respectiv 8% în funcţie de venit, care ar urma sa fie introduse însă abia din 2014. Cota de 8% urmează să fie impusă celor cu salarii sub 800 lei, cea de 12% pentru cei cu venituri între 800 şi 1.600 de lei, iar cea de 16% pentru cei cu venituri peste 1.600 lei.
Economistul Ilie Şerbănescu consideră însă că “scăderea cotei unice nu are nicio importanţă, ci e o abureală de tip electoral”. El susţine că aceasta nu are legătură cu atragerea investiţiilor străine întrucât “cota unică nu cântăreşte nici unu la sută în totalul impunerilor. Restul sunt TVA, taxe locale iar din zona fiscalităţii propriu-zise sunt contribuţiile sociale”. În opinia lui Şerbănescu, dimpotrivă investiţiile străine au scăzut de la introducerea cotei unice. Cât despre cotele diferenţiate, analistul atrage atenţia că acestea există şi în prezent prin deduceri. “Ca să nu ia 16% celui care are 6 milioane, îi dau nişte deduceri şi el efectiv nu plăteşte 16%, dar USL o prezintă acum ca şi cum ar fi o reducere de taxă”, explică Şerbănescu.
Creşterea salariului minim – necesară, dar repede
O altă propunere pe care şi USL şi ARD o includ în oferta lor electorală pentru alegerile paralamentare, este creşterea salariului minim pe economie. Diferenţa este că programul ARD prevede această creştere de la 700 de lei la 850 la 1 ianuarie 2013 şi la 1000 de lei în ianuarie 2015, în timp ce USL precizează că va creşte salariul minim la 1.200 de lei la finalul guvernării 2012-2016.
“Este o măsură corectă. Dacă noi vrem să ne bazăm aşa cum spun prim-ministrul, preşedintele, guvernatorul Băncii Naţionale pe investiţiile externe, nu ne vom alege cu nimic dacă nu mărim salariile. Salariul minim trebuie să ajungă la cel puţin 1.000 de lei deja din 2013 ”, e de părere Şerbănescu. În opinia sa, acesta trebuie crescut repede “ca să ne mai rămână şi nouă ceva, pentru că investitorii străini au mijloacele la dispoziţie pentru a diminua profitul pe care-l realizează aici pentru a nu fi impozitat. Chiar credeţi că Petrom face doar un miliard pe an?”.
Reducerea CAS-ului, imposibilă în prezent
Pentru a reduce costul muncii şi evaziunea fiscală, ARD propune o scădere a CAS-ului cu 5% din contribuţia angajatorului, începând cu 2015. USL merge tot pe varianta unei reduceri cu 5% în următorii patru ani, o primă scădere urmând însă să aibă loc la sfârşitul anului 2013.
"Nu se va face nimic din ce se promite. Sunt poveşti mai ales că dacă se va face un nou acord cu FMI, se va aplica programul FMI şi nu va conta dacă este ARD sau USL la guvernare. În plus, ştim că FMI nu vrea nici reducere de TVA, ci dimpotrivă creştere de impozit, nu vrea reduceri de impozit pe venit, ci o creştere a acestuia. Aşa că e clar că nu se va aplica nimic din toate astea", spune economistul Ilie Şerbănescu.
Ilie Şerbănescu consideră însă că pentru a creşte competitivitatea şi a scădea costul muncii este nevoie “de reduceri mult mai masive care nu se pot face în această fază. Contribuţiile sociale, nu impozitul, reprezintă 90% din dările pe care le plătesc angajatorii şi deci principala cauză a evaziunii fiscale. De aceea cota unică nu contează”. În opinia sa, pentru a scoate la suprafaţă acele activităţi care nu sunt fiscalizate, trebuie reduse puternic aceste contribuţii ceea ce este imposibil acum pentru că “ambele contribuţii sunt din domenii în care există deja un deficit enorm – pensiile şi sănătatea”. Analistul consideră că promisiunile ARD şi USL în această privinţă sunt nerealiste, mai ales că “FMI nu le va da voie să facă aceste reduceri”.
La fel se va întâmpla, în opinia lui Şerbănescu, şi în privinţa taxei pe valoare adăugată. În oferta USL se promite că aceasta va reveni în 2016 la 19%, după o scădere anuală cu un procent începând cu 2014. Economistul consideră însă că TVA nu va scădea, pentru că statul român va fi în criză în 2013 şi 2014, indiferent cine va câştiga alegerile. “Orice guvern vom avea, va trebui să găsească 30 de miliarde pentru ca să plătească datoriile, iar un nou acord cu FMI, care se va realiza sigur, va accentua dezastrul”, crede Şerbănescu.
Investiţii iluzorii
ARD promite că va investi în trei sectoare strategice prioritare: energie şi industrii extractive, agricultură şi industrie alimentară şi industrii creative precum software, arhitectură, artă şi design, în timp ce USL a identificat ca domenii cheie educaţia, sănătatea, administraţia publică, mediul de afaceri şi politica socială.
Ilie Şerbănescu consideră însă că aceste promisiuni de investiţii vor rămâne neonorate, întrucât nu vor fi bani. În domeniul agriculturii, el consideră că reducerea TVA la produsele agricole de la 24% la 9% propusă de USL “nu este o reducere, pentru că trebuie să dai banii înapoi, 15% se duc la stat, iar TVA e tot 24%, dar taxa este altfel repartizată”.
În concluzie, fostul ministru al Reformei, crede că “nu se va face nimic din ce se promite. Sunt poveşti, mai ales că dacă se va face un nou acord cu FMI, se va aplica programul FMI şi nu va conta dacă este ARD sau USL la guvernare. În plus, ştim că FMI nu vrea nici reducere de TVA, ci dimpotrivă creştere de impozit, nu vrea reduceri de impozit pe venit, ci o creştere a acestuia. Aşa că e clar că nu se va aplica nimic din toate astea”.
Singura certitudine, în opinia analistului economic, este că România îşi va respecta angajamentul luat de a-şi reduce în continuare deficitul bugetar în 2013, pentru că este “o obligaţie asumată de Băsescu şi tabăra lui şi preluată de Ponta şi tabăra lui, care va fi respectată prin faptul că nu se vor face investiţii, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 20 de ani”.
