Urmele Primului Război Mondial sunt încă vizibile

Anul 2014 a debutat cu privirile întoarse spre trecut, către anul 1914, când Europa şi-a dat seama că Secolul Luminilor - revoluţia tehnologică a modernităţii - speranţa şi încrederea în viitor pot fi pe veci distruse de carnagiul provocat de Primul Război Mondial, comentează vineri ziarul El Pais.

Conflictul a izbucnit în vara acelui an, la câteva săptămâni după asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, la 28 iunie 1914 la Sarajevo. Puţine comemorări istorice au provocat un val atât de mare de noutăţi editoriale şi o dezbatere atât de profundă. Primul Război Mondial este conflictul cel mai influent, mai ales în Europa, mai mult chiar decât Al Doilea Război Mondial, având în vedere că nu există încât un consens global privind originea sa.

Ziarul El Pais, alături de parteneri europeni de la cotidienele Le Monde, La Stampa, Gazeta Wyborzca, Süddeustche Zeitung şi The Guardian, dedică editoriale speciale pentru comemorarea centenarului acestui conflict, ale cărui urme se văd în multe aspecte ale vieţii actuale.

Dincolo de frontierele europene şi ale Orientului Mijlociu - care au fost profund marcate de rezultatul acestui conflict ce a dus la dispariţia Imperiului Austro-Ungar şi a celui Otoman - au apărut fenomene precum tehnica, care a devenit elementul esenţial al războaielor, recrutarea forţată generalizată, întărirea mişcării muncitoreşti, emanciparea femeilor şi pacifismul.

Cunoscut drept Marele Război până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, conflictul a mobilizat 70 de milioane de soldaţi şi s-a soldat cu moartea a 9 milioane de combatanţi. Bătălii precum cea de la Somme sau Verdún se numără printre cele mai sângeroase lupte din istorie.

A fost, de asemenea, primul război în care s-au folosit arme chimice şi progrese ale tehnicii şi ştiinţei, care au dus la dezvoltarea industriei militare şi a armamentului. Marele Război îşi datorează numele şi altor motive - el a instituit un nou echilibru politic, au căzut imperii din care au rezultate noi state şi au dispărut trei dinastii.

Germania înfrântă şi umilită, la Versailles, avea să se transforme în Germania nazistă şi să nu uităm că Revoluţia Bolşevică face de asemenea parte din Primului Război Mondial. Însă mai presus de toate există un factor care ne conectează direct cu cele întâmplate în 1914.

Istoricul Christopher Clark, autor al eseului 'Somnambulii' (The sleepwalkers) ce relatează începutul conflictului, reflectă asupra cauzelor care au motivat izbucnirea Primului Război Mondial şi care încă suscită, după o sută de ani, dezbateri politice şi istoriografice aprinse.

'În ultimii ani, afinităţile se acumulează. A devenit un lucru comun să spunem că lumea în care trăim seamănă tot mai mult cu cea din 1914', scrie Clark, care evită paralelisme facile, dar ridică multe întrebări îngrijorătoare. A vorbi despre 1914 este ca şi cum ai vorbi despre 2014, poate singurul răspuns sigur, conchide el.