UPDATE. Curtea Constituţională a validat alegerile prezidenţiale din Moldova
alte articole
UPDATE: La 13 decembrie 2016 Curtea Constituţională a Moldovei a confirmat rezultatul scrutinului prezidenţial din 13 noiembrie 2016 prin care Igor Dodon a fost ales preşedinte al Republicii Moldova, mandatul lui pe un termen de patru ani fiind validat.
Autorităţile au respins un număr mare de contestaţii ca fiind în afara competenţelor lor. Comisia Electorală Centrală, în loc să le examineze, şi-a declinat în mod eronat competenţa menţionând că CC urmează să aprecieze. Neexaminarea contestaţiilor a pus CC în imposibilitatea de a ţine cont de ele”. În concluzie Curtea a înaintat Parlamentului şase Adrese prin care solicită modificarea legislaţiei ce ţine de procedura electorală.
***
Fostul candidat la alegerile prezidenţiale, Maia Sandu susţine că atât Comisia Electorală Centrală (CEC) cât şi instanţele de judecată au pasat responsabilitatea şi competenţa către Curtea Constituţională a Moldovei (CCM) pentru a da o apreciere referitoare la ilegalităţile stabilite pe parcursul scrutinului concomitent cu validarea scrutinului prezidenţial. CCM a decis să organizeze şi să ţină şedinţa de examinare a raportului CEC în lipsa ei. Chiar dacă Sandu a cerut amânarea şedinţei doar cu o zi, Curtea s-a grăbit să stabilească şedinţa pentru 13 decembrie.
“Aceste alegeri nu au fost libere şi corecte, de aceea contestăm rezultatul anunţat de CEC. Statul, sau cei care au ajuns să-l reprezinte fără să ne reprezinte pe noi, a fost surd şi mut la ilegalităţile comise în campanie, iar uneori a fost parte la aceste ilegalităţi. CEC, după ce timp de două luni s-a făcut că nu vede cererea noastră prin care solicitam verificarea suspiciunilor de finanţare a PSRM din off-shoruri, ne spune că a transmis-o la CNA în sfârşit. Poate până la următoarele alegeri primim un răspuns de la CNA…”, a scris Maia Sandu pe contul său de Facebook.
Liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) menţionează că Inspectoratul General al Poliţiei (IGP) le-a spus că nu poate afla cine stă în spatele transportării organizate la vot a cetăţenilor din stânga Nistrului pentru că acest teritoriu nu este controlat de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova. “Altfel sigur afla… Apropo, ar trebui ca IGP să-l informeze şi pe Igor Dodon despre acest lucru, care, după mesajul de felicitare de ieri, se pare că nu ştie că aşa-zisele autorităţi de la Tiraspol sunt neconstituţionale”.
În cazul obstrucţionării votului cetăţenilor din diasporă, reprezentanţii statului şi-au demonstrat talentul de manipulare a legii, astfel încât să nu admită majorarea numărului buletinelor de vot, iar, mai târziu, să dea vina pe cetăţeni că nu s-au organizat mai bine pentru a putea vota. “Mare grabă a fost şi la Curtea Supremă de Justiţie, care a venit la 12 decembrie cu o decizie negativă în dosarul Diasporei, reuşind să redacteze o încheiere pe 21 de pagini într-o singură oră…”, a punctat Sandu.
Implicarea bisericii în campanie este o altă încălcare gravă a legii, trecută cu vederea de către instituţiile statului. “De multă “înţelegere” a dat dovadă şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului, care a permis unor actori politici să tirajeze minciuni prin intermediul mass-media la cote nemaiîntâlnite până acum. Amenda de 5400 de lei aplicată postului PrimeTV pentru ştirea despre migranţii sirieni este o dovadă clară cât de mult ţine statul la informarea corectă a cetăţenilor săi.”
Acestea sunt doar câteva motive pe care le invocăm în contestaţia adresată Curţii Constituţionale. CEC a refuzat să le examineze, iar instanţa a stabilit că nu sunt de competenţa ei. “Astăzi vom vedea cum califică Curtea aceste încălcări şi derapaje din partea instituţiilor statului. Vom avea un tablou complet al ceea ce înseamnă astăzi Statul în Republica Moldova”, a concluzionat preşedinta PAS.
Menţionăm că Hotărârea CCM cu privire la validarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale va fi pronunţată la 13 decembrie, ora 16.00. Dacă scrutinul prezidenţial va fi validat, noul preşedinte urmează să depună jurământul în faţa Parlamentului şi a CCM cel târziu la 45 de zile după alegeri.
