Ţările membre UE fac primul pas spre crearea uniunii energetice

Relaţiile tot mai tensionate cu Rusia, ţară stăpână a robinetului de gaz de care epind aprope complet numeroase ţări din UE a făcut din crearea uniunii energetice unul dintre subiectele cele mai importante la ultima reuniune a Consiliului European de la Bruxelles.

Liderii europeni au făcut vineri primul pas înspre crearea unui mecanism de apărare în faţa politicilor Moscovei, relatează Hotnews. Cei 28 de şefi de stat şi de guvern din UE prezenţi la summitul de la Bruxelles au adoptat o declaraţie politică esenţială pentru realizarea uniunii energetice, proiect lansat de fostul premier al Poloniei, Donald Tusk.

Concluzia Consiliului European privind realizarea uniunii energetice reprezintă voinţa politică a tururor celor 28 de state UE şi este startul unui proces mai lung de realizare efectivă a uniunii energetice, arată sursa citată.

"UE se angajează să construiască o uniune energetică cu o politică prospectivă privind clima pe baza strategiei-cadru a Comisiei ale cărei cinci dimensiuni sunt strâns interconectate şi se susţin reciproc (securitatea energetică, solidaritatea şi încrederea; o piaţă europeană a energiei pe deplin integrată; eficienţa energetică care contribuie la moderarea cererii; decarbonizarea economiei; cercetarea, inovarea şi competitivitatea). " se arată într-un comunicatul CE.

Instituţiile UE şi statele membre vor continua lucrările, iar Consiliul va prezenta un raport Consiliului European înainte de luna decembrie. Consiliul European va continua să ofere orientări, mai arată CE.

Principalele prevederi ale acordului dintre şefii de stat şi de guvern de la Bruxelles, sunt:

Proiectele de infrastructură energetică (în special interconectările în ce priveşte transportul gazelor naturale şi al energiei electrice) trebuie accelerate. Interconectările au rolul de a asigura realizarea efectivă a pieţei energetice (export/import) şi de a asigura surse alternative de alimentare pentru ţările care sunt dependente într-un grad înalt de un singur furnizor, respectiv de Rusia.

Asigurarea unei conformităţi depline cu dreptul UE a tuturor acordurilor referitoare la cumpărarea de gaze de la furnizori externi. Prin acestă direcţie este vizată anularea unei clauze existente în unele contracte conform căreia gazul cumpărat din Rusia de un stat sau o companie din UE nu poate fi exportat. Gazprom s-a prevalat de această clauză după izbucnirea conflictului din Ucraina, pentru a le cere ţărilor UE să nu exporte gaze spre Kiev, ameninţând, în caz contrar, cu oprirea furnizării gazelor. O astfel de clauză încalcă însă dreptul UE, pentru că încalcă dreptul la proprietate: odată ce ai cumpărat un bun, poţi dispune de el conform propriei voinţe.

O mai mare transparenţă a contractelor cu Rusia. În această privinţă, dorinţa iniţiatorului acestui proiect, Polonia, care cerea că toate contractele comerciale încheiate de state sau companii europene cu furnizori externi să fie transparente, a avut un opozant în Germania, care şi-a dorit confidenţialitatea preţurilor negociate. A câştigat parţial Germania, în declaraţia finală a Consiliului European precizându-se că "în ceea ce priveşte contractele comerciale de furnizare a gazului, trebuie garantată confidenţialitatea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial", arată Hotnews.

Posibilitatea ca mai multe state membre UE să negocieze împreună contractele cu furnizori externi (Gazprom, de pildă). Reamintim că în aprilie 2014, Donald Tusk semnala precedentul uraniului pe care ţările UE îl cumpără în comun şi propunea să se procedeze la fel şi cu gazul, pentru a opune Rusiei un singur client, şi nu mai mulţi pe care Kremlinul i-ar putea manevra şi diviza după interesele sale.

Redăm comunicatul CE pe acest subiect:

1. UE se angajează să construiască o uniune energetică cu o politică prospectivă privind clima pe baza strategiei-cadru a Comisiei ale cărei cinci dimensiuni sunt strâns interconectate şi se susţin reciproc (securitatea energetică, solidaritatea şi încrederea; o piaţă europeană a energiei pe deplin integrată; eficienţa energetică care contribuie la moderarea cererii; decarbonizarea economiei; cercetarea, inovarea şi competitivitatea). Instituţiile UE şi statele membre vor continua lucrările, iar Consiliul va prezenta un raport Consiliului European înainte de luna decembrie. Consiliul European va continua să ofere orientări.
2. Deşi a evidenţiat importanţa tuturor dimensiunilor uniunii energetice, Consiliul European s-a concentrat astăzi asupra unora dintre aspecte şi a făcut apel la:

   a) accelerarea proiectelor de infrastructură, inclusiv interconectările, în special în ceea ce priveşte regiunile periferice, pentru energie electrică şi gaze [1] pentru a asigura securitatea energetică şi o piaţă internă a energiei funcţională;

   b) punerea în aplicare deplină şi asigurarea cu rigurozitate a respectării legislaţiei existente în domeniul energiei;

   c) consolidarea cadrului legislativ pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică şi gaze; securitatea energetică poate fi consolidată de asemenea prin reţele solide, creşterea eficienţei energetice şi prin recurgerea la resurse interne, precum şi la tehnologii sigure şi durabile cu emisii reduse de dioxid de carbon;

   d) asigurarea unei conformităţi depline cu dreptul UE a tuturor acordurilor referitoare la cumpărarea de gaze de la furnizori externi, în special prin consolidarea transparenţei acestor acorduri şi a compatibilităţii cu dispoziţiile UE în materie de securitate energetică. În ceea ce priveşte contractele comerciale de furnizare a gazului, trebuie garantată confidenţialitatea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial;

   e) evaluarea opţiunilor pentru mecanisme voluntare de agregare a cererii, în deplină conformitate cu normele OMC şi ale UE în materie de concurenţă;

   f) dezvoltarea unei structuri a pieţei mai eficace şi flexibile care ar trebui să se asocieze cu îmbunătăţirea cooperării regionale, inclusiv cu ţările învecinate, şi să contribuie la integrarea energiei din surse regenerabile, asigurând, în acelaşi timp, compatibilitatea intervenţiei publice cu piaţa internă şi respectarea dreptului statelor membre de a decide asupra propriului mix energetic. Acest lucru va facilita furnizarea de energie la preţuri accesibile pentru gospodării şi industrie;

   g) revizuirea şi dezvoltarea legislaţiei legate de reducerea emisiilor, de eficienţa energetică şi de energia din surse regenerabile care să stea la baza obiectivelor asupra cărora s-a convenit pentru 2030; dezvoltarea unui sistem de guvernanţă fiabil şi transparent;

   h) dezvoltarea unei strategii tehnologice şi de inovare în domeniul energetic şi climatic, inclusiv, de exemplu, în ceea ce priveşte noua generaţie de surse regenerabile de energie, stocarea energiei electrice şi captarea şi stocarea dioxidului de carbon, îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul locuinţelor, precum şi transporturile durabile;

   i) utilizarea tuturor instrumentelor de politică externă pentru a stabili parteneriate strategice în domeniul energiei cu ţări producătoare şi de tranzit tot mai importante, în special cu scopul de a promova securitatea energetică, asigurând totodată că suveranitatea şi drepturile suverane ale statelor membre de a explora şi a dezvolta propriile resurse naturale sunt respectate.

3. Consiliul European sprijină o coordonare fermă a acţiunilor printr-o diplomaţie europeană activă în domeniul climei în perspectiva COP21 de la Paris, în conformitate cu obiectivul ambiţios stabilit de Consiliul European din octombrie 2014, astfel cum se reflectă în contribuţia adusă recent de UE şi de statele sale membre. Acesta îndeamnă toate părţile în măsură să facă acest lucru, inclusiv marile economii, să îşi trimită contribuţiile până la sfârşitul lunii martie. Este necesar, de asemenea, să se intensifice activitatea cu privire la soluţii privind finanţarea, transferul de tehnologie şi consolidarea capacităţilor, care reprezintă puncte-cheie în vederea ajungerii la un acord ambiţios la Paris.

[1] Recentul acord dintre Franţa, Portugalia, Spania, Comisie şi BEI reprezintă un pas binevenit în direcţia îndeplinirii până în 2020 a obiectivului de interconectare de 10 % a reţelelor de energie electrică; acordul statelor baltice de a trece la funcţionarea sincronizată a reţelelor statelor membre în cadrul reţelei continentale europene contribuie şi el la consolidarea securităţii energetice, în aceeaşi măsură cu lucrările Grupului la nivel înalt pentru conectarea reţelelor de gaze în Europa Centrală şi de Sud-Est. În acest context, se încurajează crearea de către Comisie a unor grupuri regionale la nivel înalt care să includă toţi actorii-cheie relevanţi, pentru a asigura monitorizarea periodică a progreselor înregistrate în selectarea şi finanţarea proiectelor de interes comun.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.