Unii refugiaţi persecutaţi îşi petrec concediile în ţara lor natală – Biroul Federal confirmă că acestea ”nu sunt cazuri izolate”

Chiar şi refugiaţii şi cei îndreptăţiţi la azil trebuie să-şi facă concediul la prietenii şi rudele din vechea lor patrie, de exemplu. Dar un lucru pare foarte ciudat: ei au fugit exact din acel loc, pentru a nu fi persecutaţi, din câte se spune.

„Dacă este adevărat, asta te lasă fără cuvinte.” Armin Schuster (CDU), preşedintele Fracţiunii Unioniste din Comitetul Intern al Bundestagului este pur şi simplu dezarmat. Pentru acesta, acordarea dreptului la azil unor astfel de refugiaţi este ceva greu de imaginat, întrucât motivele invocate pentru a cere protecţie sunt complet lipsite de acoperire.

În mod oficial, refugiaţii care îşi vizitează ţara de origine au susţinut că fug de acolo pentru a scăpa de o persecuţie a cărei ţintă era viaţa lor. Ei au solicitat azil în Germania, l-au căpătat sau au obţinut statutul de refugiaţi.

Cu toate acestea, aceşti solicitanţi de azil recunoscuţi şi care în plus au statut de şomeri au călătorit într-un scurt concediu în ţările lor de origine, precum Siria, Afganistan sau Liban. După presupusa vizită la rude şi prieteni, ei s-au întors în Germania.

Parlamentarul CDU îşi poate închipui doar puţine cazuri în care o astfel de călătorie pe termen scurt ar fi permisă: „Pentru asta ar fi în mod imperios necesar, să-i obligăm pe refugiaţi în viitor să solicite o astfel de călătorie, care ar trebui aprobată de către Biroul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi”, spune în continuare Schuster.

Biroul Federal spune că acestea „nu sunt cazuri izolate”

Astfel de episoade, conform investigaţiilor făcute de publicaţia ”Welt am Sonntag” au existat la agenţiile responsabile cu forţa de muncă din Berlin. Persoanele însărcinate cu astfel de proceduri au pornit de la premiza că acestea nu sunt „cazuri izolate” şi că astfel de lucruri s-au întâmplat şi în alte regiuni din Germania.

O purtătoare de cuvânt a Agenţiei Federale pentru Muncă a confirmat existenţa acestor cazuri. Dar nu există nicio anchetă oficială în acest sens: „Noi nu facem nicio evaluare sau statistică pe această temă, de aceea nu deţinem astfel de informaţii”, a completat purtătoarea de cuvânt. De ce nu s-a spus nimic pe această temă?

Dar dacă este vorba de călătorii care au ca scop concediul, acesta poate constitui un indiciu al faptului că refugiatului nu îi este frică de persecuţie. (Ministerul Federal de Interne) Asta ar trebui să atragă consecinţe în legătură cu dreptul lor de şedere aici. (Armin Schuster, Preşedinte al Fracţiunii Unioniste din Comitetul Intern)

„Din câte se aude, Agenţia Federală şi Biroul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi depun în prezent eforturi pentru a-şi crea o imagine de ansamblu” , scrie ”Die Welt”.

Protecţia datelor şi călătoria în Siria

Consilierul de la Jobcenter (instituţie care se ocupă cu plasarea forţei de muncă), care în cursul unei discuţii, prin întrebări cu ţintă, află, de exemplu de o călătorie în Siria, în baza dreptului la protecţia datelor, nu are voie să „transmită această informaţie către alte autorităţi, precum Autoritatea pentru Străini”, explică purtătoarea de cuvânt a Agenţiei Federale.

Potrivit informaţiilor aflate de ”Welt am Sonntag”, Agenţia Federală pentru Migraţie şi Refugiaţi a cerut în scris Agenţiilor pentru Forţa de Muncă deja din luna iunie să informeze autoritatea competentă despre călătoriile în ţările de origine întreprinse de către persoanele îndreptăţite la azil.

Conform unui purtător de cuvânt din Ministerul Federal de Interne, ar exista şi motive de înţeles pentru o astfel de călătorie temporară, în cazuri unice, cum ar fi îmbolnăvirea gravă a unui membru al familiei.

În acest sens, Ministerul Federal de Interne a făcut referiri la o regulă europeană, conform căreia, călătoriile în aşa-numitele state persecutoare, după examinarea individuală, pot duce la nerecunoaşterea statutului de protejat.