Summitul din Bratislava nu înlătură neînţelegerile dintre membrii UE privind criza refugiaţilor

Securitate, prosperitate şi viitorul tineretului european – mesajul de la Bratislava poate fi rezumat de aceste trei cuvinte cheie.

Liderii guvernamentali din 27 de state membre UE – mai puţin Marea Britanie – s-au întâlnit vineri în Bratislava pentru a discuta dacă şi cum ar putea fi salvată Europa.

La final, participanţii au căzut de acord asupra unui plan privind modul în care vor progresa lucrurile de acum înainte. Neînţelegerile par să fi fost lăsate deoparte astfel încât membrii să se poată concentra pe următoarele întâlniri majore ale liderilor europeni: la începutul anului următor în Malta şi apoi la sfârşitul lui martie 2017 în Roma, când se va comemora cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Roma. Cancelarul german Angela Merkel a subliniat faptul că intenţionează să prezinte rezultate concrete până atunci.

Motorul franco-german

Singura victorie minoră la acest summit a fost faptul că Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au ţinut o conferinţă comună de presă. Cancelarul german a depus eforturi în ultimele câteva săptămâni pentru a reporni renumitul motor franco-german al UE.

Înainte de summit, Merkel a discutat cu liderii din toate cele 27 de state membre, în special cu cei din estul Europei – dar s-a întâlnit cu Hollande de patru ori în ultimele câteva săptămâni. Aparent, viitorul UE stă în cooperarea dintre Franţa şi Germania.

“Trebuie să dezvoltăm noi perspective pentru Europa”, a precizat Hollande, în timp ce Merkel s-a referit la locuri de muncă în viitor, la susţinerea companiilor aflate la început şi la perspectivele tineretului. În plus, cancelarul german a adăugat că totul se bazează pe cooperare, compromis, solidaritate şi valori comune. Totuşi, alegătorii vor merge la urnele de votare în Germania şi Franţa şi vor fi foarte interesaţi de ce vor însemna acestea pentru propriile vieţi.

Preşedintele francez a menţionat unul dintre obiectivele imediate: “Cu toţii am fost de acord că UE trebuie să arate că îşi poate proteja graniţele externe”. Bulgaria va fi prima ţară care va primi ajutor, şi anume 160 milioane de euro şi personal UE pentru a proteja mai bine frontierele UE cu Turcia şi Grecia.

Totuşi, atenţia iniţiativei franco-germane este îndreptată pe securitatea în interiorul UE, în special când acest aspect are legătură cu lupta împotriva terorismului. Parisul şi Berlinul doresc înfiinţarea unui sediu general european pentru misiuni coordonate, şi în acelaşi timp doresc să economisească bani, printre altele, prin susţinerea contractanţilor lor din domeniul apărării. Hollande a adăugat că cei care sunt interesaţi să se alăture acestei cooperări speciale sunt bineveniţi.

O armonie incompletă

Gazda summitului, premierul slovac Robert Fico, a adoptat o atitudine conciliatorie la sfârşitul summitului – Slovacia fiind totodată şi membru al grupului de la Vişegrad, format din patru ţări care şi-a exprimat în ultimele câteva luni o opoziţie totală faţă de politică UE privind refugiaţii.

“Este important să manifestăm dorinţa celor 27 [de state membre UE] de a continua acest proiect unic [Uniunea Europeană]”, a declarat el. “Nu este perfect, dar avem securitate şi stabilitate”.

Au existat însă şi opinii diferite. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că summitul este un eşec deoarece membrii nu au fost capabili să schimbe politica “Bruxelles-ului” privind refugiaţii”, după cum s-a exprimat acesta. În Ungaria, Orban conduce în prezent o campanie de stârnire a sentimentelor cetăţenilor ungari, înaintea unui referendum, împotriva cotelor obligatorii pentru refugiaţi impuse de UE.

În plus, Orban a prezentat colegilor săi europeni un document conţinând propunerile grupului de la Vişegrad pentru obţinerea unei “solidarităţi flexibile”. Acest lucru ar însemna că o ţară va fi obligată să facă mai mult pentru securitatea graniţelor dacă nu doreşte să primească refugiaţi. Merkel a acceptat că aceasta ar putea fi o cale de a obţine rezultate.

Premierul italian Matteo Renzi a fost, la rândul său, nemulţumit de summit. Deşi Merkel şi Hollande au călătorit recent în Italia pentru a-şi oferi suportul în vremurile dificile înfruntate de Italia, Renzi nu a apărut alături de cei doi lideri la conferinţa de presă finală.

Renzi nu a fost interesat să pretindă că există armonie dacă statele membre nu au putut să cadă de acord asupra tuturor punctelor. El consideră că Italia a fost lăsată singură să suporte povara refugiaţilor şi continuă să lupte împotriva politicilor de austeritate prevăzute de pactul stabilităţii. “UE trebuie să se mişte mai repede sau vor apărea mari probleme”, a declarat el după summit.

Brexitul, o chestiune secundară

Eventuala plecare a Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost un motiv de suprafaţă pentru summit, dar în cele din urmă chestiunea a fost abordată pe plan secundar. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a reiterat abordarea comună: nu vor exista negocieri preliminare cu Marea Britanie înainte să înceapă negocierile concrete [privind Brexitul]. În plus, Tusk se aşteaptă ca premierul britanic Theresa May să invoce Articolul 50 al Tratatului UE la începutul anului următor.

“Obiectivul nostru este ca relaţiile viitoare să fie cât mai apropiate posibil”, a precizat el. În acelaşi timp, Marea Britanie va rămâne membru UE până la finalizarea negocierilor de ieşire din bloc, iar premierul May va participa la următorul summit regulat al UE din luna octombrie.