Uleiul esenţial de scorţişoară poate preveni toxiinfecţii alimentare

Scorţişoară
Scorţişoară (McKay Savage, CC BY)

Uleiul esenţial de scorţişoară este un agent antibacterian puternic ce poate fi folosit ca metodă naturală de prevenire a răspândirii toxiinfecţiilor alimentare, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea de Stat Washington, ce era programat pentru publicare în jurnalul Food Control în decembrie 2014.

Studiul a avut ca ţintă uleiul unui soi de scorţişoară numit cassia sau scorţişoară chinezească (Cinnamomum cassia). Aceasta este diferită faţă de varietatea Ceylon (Cinnamomum verum), care este folosită în special pentru gătit.

Cercetătorii au testat uleiul esenţial pe şase tulpini de Escherichia coli (E. Coli), bacterie cunoscută ca producătoare de toxină Shiga E. Coli sau non-O157 STEC.

Bacteria a fost eliminată într-un interval de 24 de ore

Serviciul de Control pentru Siguranţa Alimentelor din cadrul Departamentului American pentru Agricultură are o politică de “zero toleranţă” pentru aceste şase tulpini din carnea de vacă tocată. Dacă vreuna dintre cele şase tulpini este detectată în produsele din carne, mâncarea este considerată contaminată.

Non-O157 STEC este responsabilă pentru 110.000 de cazuri de toxiinfecţie alimentară în Statele Unite în fiecare an.

Cercetătorii au descoperit că numai 10 picături de ulei esenţial de scorţişoară într-un litru de apă pot ucide toate cele şase tulpini de non-O157 STEC în 24 de ore.

„Uleiul poate fi încorporat în pelicule şi straturi pentru împachetarea cărnii şi a produselor proaspete”, a declarat cercetătorul Lina Sheng. ”De asemenea, poate fi adăugat în cadrul etapei de spălare a cărnii, fructelor şi a legumelor pentru a elimina microorganismele”.

Îngrijorările cu privire la efectele asupra sănătăţii a conservanţilor alimentari şi a altor aditivi au dus la o creştere a pieţei produselor naturale alternative. Cercetătorii din statul Washington plănuiesc să investigheze dacă păpădiile pot fi folosite pentru combaterea bacteriei ce conduce la mastită bacteriană, o infecţie mamară în cazul bovinelor.

“Ne concentrăm asupra biocompuşilor activi derivaţi din plante pe post de substanţe antimicrobiene pentru a controla patogenii din mâncare, cu scopul de a asigura calitatea produselor proaspete”, a spus coautorul studiului, Meijun Zhu.

Viitorul conservării mâncării

În ultimii ani, mulţi alţi cercetători au avut ca principal obiectiv conservanţii alimentari naturali şi substanţele antimicrobiene. De exemplu, un studiu realizat de oamenii de ştiinţă ai Universităţii Naţionale pentru Tehnologie din Argentina şi publicat în jurnalul Food Chemistry în 2007 a relevat faptul că extractul de propolis ar putea funcţiona pe post de conservant antibacterian natural.

În afară de prevenirea răspândirii bolilor, producătorii alimentari sunt în principal ocupaţi cu prevenirea oxidării, care este un factor important ce duce la alterarea mâncării. De aceea doi dintre conservanţii cei mai comuni, butylhydroxyanisole (BHA) şi butylhydroxytoluene (BHT), sunt antioxidanţi sintetici.

Acest lucru ar putea clasifica rozmarinul şi uleiul de salvie printre cele mai eficiente căi de conservare a mâncării.

Totuşi, multe plante produc antioxidanţi pentru a-şi proteja propriile celule, iar noi consumăm mulţi dintre aceşti antioxidanţi odată cu mâncarea noastră. Numeroase studii au indicat că aceşti antioxidanţi pot fi folosiţi pe post de conservanţi.

De exemplu, un studiu din 2006 al cercetătorilor de la Universitatea Extremadura din Spania a arătat că uleiurile esenţiale de rozmarin şi salvie sunt mult mai eficiente în păstrarea cărnii decât BHA sau BHT. Un alt studiu, realizat de cercetători portughezi şi publicat în jurnalul Innovative Food Science and Emerging Technologies în 2008, a dus la descoperirea faptului că extractele din măsline şi struguri (produse secundare ale producţiei de vin şi ulei de măsline) sunt de asemenea mai eficiente pe post de conservanţi decât antioxidanţii chimici.

Un alt studiu, realizat de către cercetătorii de la Institutul Indian al Tehnologiei din Guwahati şi publicat în jurnalul Food Research Internaţional din 2008, a avut ca rezultat faptul că diferite ierburi medicinale şi mâncăruri tradiţionale indiene erau antioxidanţi eficienţi.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură