UE va ţine un summit pe tema crizei refugiaţilor şi a “Brexitului”

Liderii europeni se vor confrunta cu cererile pentru reformă din partea Marii Britanii şi vor discuta despre criza imigraţiei la un summit în Bruxelles. Aceste două provocări ameninţă unitatea blocului pe final de an.
Poliţia ungară folosind gaze lacrimogene împotriva refugiaţilor în Horgos, graniţa cu Serbia. 16 septembrie 2015
Poliţia ungară folosind gaze lacrimogene împotriva refugiaţilor în Horgos, graniţa cu Serbia. 16 septembrie 2015 (Christopher Furlong/Getty Images)

La summit-ul de două zile care începe joi în Bruxelles, la care participă liderii din Turcia şi din câteva state membre UE, cancelarul german Angela Merkel plănuieşte să exploreze noi modalităţi pentru a primi refugiaţii sirieni în Europa.

Întâlnirea are loc în condiţiile în care Europa continuă să înfrunte o criză fără precedent a refugiaţilor, care a divizat blocul european format din 28 de naţiuni.

Merkel şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se vor întâlni cu premierul turc Ahmet Davutoglu şi câţiva lideri UE pentru a discuta despre preluarea unui anumit număr de refugiaţi sirieni direct din Turcia, pe baza unei scheme suplimentare la care statele membre UE vor putea să se alăture voluntar.

La summit se va discuta, de asemenea, şi despre crearea unei forţe de reacţie rapidă pentru protejarea frontierei şi coastei europene. Forţa va fi formată din 1.500 de soldaţi înarmaţi care au dreptul să intervină în statele care nu îşi protejează în mod corespunzător graniţele – chiar dacă statele respective nu sunt de acord cu o astfel de intervenţie, susţine Deutsche Welle.

Merkel susţine planurile pentru controlarea frontierelor UE

Deja au fost semnalate reacţii de respingere a noului plan de securizare a frontierelor externe ale blocului european din partea Greciei, Poloniei şi Suediei, care se tem că îşi vor pierde suveranitatea în faţa super-agenţiei din Bruxelles.

În plus, summitul de joi are loc după un acord în valoare de 3 miliarde de euro pe care UE l-a semnat cu Turcia care, în schimbul acestor bani, va ajuta la controlarea şi reducerea fluxului de refugiaţi care doresc să ajungă în Europa. Acordul respectiv a fost criticat de grupurile pentru drepturile omului.

“Am documentat cazuri de detenţie arbitrară în rândul unora dintre cei mai vulnerabili oameni de pe teritoriul turcesc”, a declarat John Dalhuisen de la Amnesty Internaţional. “Presiunile asupra refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil de a se întoarce în ţări precum Siria şi Irak nu numai că este imorală dar şi reprezintă o încălcare directă a legii internaţionale”.

Totuşi, opt lideri UE din aşa zisa “coaliţie a doritorilor” condusă de Merkel se vor întâlni cu Davutoglu, înaintea principalului summit de joi, pentru a discuta despre preluarea unui număr de refugiaţi direct din Turcia.

Proiectul de unificare europeană este văzut ca fiind ameninţat atât de amplificarea populismului, cât şi de temerile legate de o posibilă prăbuşire a zonei Schengen din cauza imigraţiei necontrolate şi a vulnerabilităţii în faţa atacurilor extremiste. Astfel, blocul european divizat a desfăşurat o serie de summituri în acest an pentru a găsi o soluţie, dar până acum nu s-a realizat prea mult.

Planurile anterioare au fost subminate de diviziunile din sânului blocului. De exemplu, un plan care prevedea ca 160.000 de refugiaţi să fie redistribuiţi din Grecia şi Italia statelor membre UE a rezultat până acum în relocalizarea a doar 208 persoane, situaţia fiind determinată în mare parte de opoziţia venită de la statele est-europene.

Şi ca situaţia să fie şi mai complicată, Marea Britanie va folosi acest mini summit pentru a face presiuni în vederea obţinerii unor concesii înaintea unui referendum planificat pe tema ieşirii britanicilor din UE.

Premierul britanic David Cameron a promis că va obţine un acord bun pentru poporul britanic înainte de referendumul din 2017, care ar putea duce la ieşirea din blocul european a primului său membru.

Una dintre cerinţele esenţiale ale britanicilor este următoarea: o perioadă de aşteptare de 4 ani înainte ca imigranţii din UE care lucrează în Marea Britanie să aibă pretenţii la beneficii sociale.

Un oficial senior UE a declarat pentru agenţia de ştiri AFP că există o opoziţie semnificativă faţă de cererile Londrei.

“Încă avem o problemă serioasă şi nu ştim cum putem rezolva chestiunea ajutorului social”, a declarat oficialul UE, care a cerut să rămână anonim.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe