UE ar putea da o lovitură devastatoare Rusiei. Îl va salva Asia pe Putin?

Aplecat în faţă, cu braţele sprijinite pe birou, preşedintele rus Vladimir Putin a transmis un mesaj clar liderilor din sectorul energetic al ţării la începutul acestei luni: trebuie să se pregătească pentru o scădere a importurilor occidentale.

Rusia şi-a îndreptat atenţia dinspre pieţele europene spre Asia. Din punctul de vedere al Kremlinului, această idee are sens. Statele Unite, Regatul Unit şi Australia au interzis deja importul de energie din Rusia. Iar Uniunea Europeană se află sub o presiune din ce în ce mai mare din partea SUA şi a unor membri precum Polonia şi Lituania pentru a institui un embargo asupra petrolului şi gazelor ruseşti, ca răspuns la războiul continuu al Moscovei în Ucraina.

Dar un amestec de limitări ale infrastructurii, presiuni politice şi o cerere economică slabă ar putea împiedica pieţele asiatice să absoarbă livrările de energie care, altfel, s-ar îndrepta spre Europa, dacă Bruxelles-ul va interzice într-adevăr importul tuturor hidrocarburilor ruseşti, potrivit analiştilor. Naţiunile europene dezvoltate beneficiază de două treimi din exporturile de gaze ale Rusiei şi jumătate din vânzările sale de petrol, relatează Al Jazeera.

Cele mai multe conducte ruseşti sunt construite din punct de vedere geografic pentru a satisface pieţele europene şi nu pot aproviziona Asia. Doi dintre cei mai mari clienţi asiatici ai Rusiei - Japonia şi Coreea de Sud - sunt aliaţi occidentali care se vor confrunta probabil cu presiuni intense din partea SUA pentru a evita orice creştere a importurilor de energie dinspre Rusia. China, cel mai mare importator de petrol rusesc, este martoră la o încetinire economică din cauza blocajelor COVID-19, care nu va face decât să-i reducă nevoia de energie.

"Dacă UE merge mai departe cu o interdicţie completă, nu văd cum pieţele asiatice vor putea compensa aceast lucru", a declarat, pentru Al Jazeera, Hari Seshasayee, cercetător în cadrul Wilson Center. "Rusia ar putea fi nevoită să îşi reducă producţia de petrol cu 30% până la sfârşitul anului 2022".

Pentru moment, UE nu are o "poziţie unificată" cu privire la un eventual embargo împotriva energiei ruseşti, a relatat luni ziarul german Die Welt, citându-l pe şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. Germania şi Ungaria se numără printre naţiunile îngrijorate de o creştere abruptă a costurilor cu energia dacă nu vor mai cumpăra petrol şi gaze ruseşti.

Între timp, UE încearcă să conceapă un mecanism de plată care să permită ţărilor să adere atât la sancţiunile din sectorul financiar împotriva Moscovei, cât şi la cererea Kremlinului ca naţiunile europene să îşi cumpere energia în ruble.

Însă pe piaţa petrolului, analiştii cred că este "o chestiune de timp până când Europa va impune un embargo asupra ţiţeiului şi produselor ruseşti", a declarat pentru Al Jazeera Lydia Powell, cercetător senior la Observer Research Foundation, cu sediul la New Delhi. Acest lucru ar putea tăia patru milioane de barili pe zi de pe piaţa globală de ţiţei, a afirmat Powell.

Conştientă de aceste riscuri, Moscova încearcă de câţiva ani să îşi reducă dependenţa de cumpărătorii occidentali. În 2012, Putin a inaugurat petroductul Siberia de Est - Oceanul Pacific, destinat să livreze ţiţei către China şi Japonia. Conducta Power of Siberia, lansată în 2019, poate furniza până la 38 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc Chinei. În februarie, în timpul vizitei lui Putin la Beijing, cu câteva săptămâni înainte de începerea războiului, China şi Rusia au anunţat planuri pentru încă un gazoduct.

Dar aceste proiecte nu fac decât să sublinieze complexitatea pe care o implică începerea - sau creşterea - comerţului cu petrol şi gaze între naţiuni, au declarat analiştii.

"Infrastructura de transport joacă un rol important, iar aceasta nu este dezvoltată în aceeaşi măsură cu pieţele asiatice ca şi în cazul Europei", a declarat pentru Al Jazeera Filip Medunic, expert în politica de sancţiuni la Consiliul European pentru Relaţii Externe.

Aceste limitări nu împiedică Moscova să ofere petrol la preţuri subvenţionate, iar India, al treilea mare consumator de petrol din lume, pare să muşte din el: În martie şi-a mărit importurile de petrol rusesc. Oficialii ruşi şi indieni s-au întâlnit, de asemenea, săptămâna trecută pentru a încerca să depăşească impasul în ceea ce priveşte transportul de cărbune cocsificabil către producătorii indieni de oţel, care a scăzut din martie din cauza complicaţiilor legate de plăţi şi logistică, a raportat luni Reuters, citând o sursă comercială şi o sursă guvernamentală indiană.

"Dacă Rusia oferă reduceri şi condiţii de creditare favorabile, rafinăriile le vor găsi cu siguranţă atractive", a precizat Powell cu privire la exporturile de petrol rusesc.

Chiar şi aşa, ţiţeiul din Rusia a reprezentat doar 1,4% din importurile de petrol ale Indiei în 2020, ceea ce înseamnă că o creştere nu îl va ajuta prea mult pe Putin. În plus, diferite ţări produc ţiţei cu densităţi diferite şi nu va fi uşor pentru rafinăriile mai vechi din sectorul public din India să treacă de la petrolul din Orientul Mijlociu, America şi America Latină cu care lucrează în prezent, a spus Powell. Unele rafinării private ar putea, de asemenea, să ezite să se alipească de clienţii occidentali prin utilizarea ţiţeiului rusesc, a adăugat ea.

Într-un moment în care India îşi consolidează legăturile cu SUA şi UE, o creştere a achiziţiilor de energie din Rusia ar putea afecta aceste relaţii, a declarat pentru Al Jazeera Niklas Swanström, director al Institutului pentru Politici de Securitate şi Dezvoltare cu sediul la Stockholm.

Coreea de Sud şi Japonia, printre primii 10 cumpărători de petrol din Rusia, s-ar confrunta cu o cenzură şi mai dură din partea SUA - principalul lor furnizor de securitate - dacă ar încerca să absoarbă mai mult ţiţei, au declarat experţii.

Seulul are un nou lider pro-american în persoana preşedintelui ales Yoon Suk-yeol, ceea ce face şi mai puţin probabil că ar risca să se confrunte cu Washingtonul, a declarat pentru Al Jazeera Troy Stangarone, director senior în cadrul Korea Economic Institute of America.

Apoi, mai este şi China. Cel mai mare importator de petrol din lume a cumpărat o treime din tot petrolul rusesc în 2020. Dar ţara are propriile sale limitări, potrivit lui Wang Huiyao, preşedinte şi fondator al Centrului pentru China şi Globalizare (CCG), cu sediul la Beijing.

Dependenţa Chinei de importurile de ţiţei înseamnă că Beijingul trebuie să menţină relaţii bune cu toţi marii săi furnizori, a spus Wang, şi nu ar vrea să le pună în pericol prin reducerea achiziţiilor de la unele naţiuni pentru a prelua petrolul rusesc suplimentar. Un lockdown pe termen nelimitat în Shanghai şi creşterea numărului cazurilor de COVID-19 în Beijing frânează, de asemenea, redresarea economică a ţării. "Nu există cerere în China pentru şi mai mult petrol", a declarat Wang, pentru Al Jazeera.

Chiar dacă UE impune un embargo strict, este puţin probabil ca sectorul energetic al Rusiei să se prăbuşească în totalitate. Bielorusia este al nouălea mare cumpărător de petrol al Rusiei. Ca şi China, este un partener strategic şi este extrem de puţin probabil să se alăture oricăror măsuri împotriva Moscovei.

China, Japonia, India şi Vietnam au, de asemenea, investiţii în sectorul combustibililor fosili din Rusia şi nu au semnalat niciun plan de retragere. Câmpurile de petrol şi gaze au o durată de viaţă de până la trei decenii, astfel încât companiile îşi pot permite să aştepte crizele - Chevron, de exemplu, îşi păstrează investiţiile în Venezuela în ciuda sancţiunilor americane împotriva Caracasului.

Acest lucru, la rândul său, va stimula ţările şi firmele lor cu participaţii în câmpurile ruseşti să continue să scoată petrol şi gaze din acestea, a declarat Seshasayee, cercetător la Wilson Center.

Cu toate acestea, prejudiciul economic va fi profund dacă Rusia va pierde piaţa responsabilă pentru cea mai mare parte a exporturilor sale de petrol şi gaze, care contribuie cu 45% la bugetul naţional, au declarat experţii. Să facă un pas atât de îndrăzneţ nu va fi uşor pentru Bruxelles, dar ar putea fi doar o chestiune de timp până când una dintre părţi va decide să deconecteze complet relaţia lor înrăutăţită.

"Europa şi Rusia vor încerca amândouă să devină mai întâi independente una de cealaltă", a declarat Medunic, analist al Consiliului European pentru Relaţii Externe.