Ucraina: Final de campanie electorală pe fondul conflictului militar din estul ţării

Ucraina încheie vineri campania electorală pentru legislativele anticipate de duminică, în urma cărora forţele prooccidentale venite la putere pe valul mişcării de contestare din Piaţa Independenţei (Maidan) speră să-şi consolideze puterea, în plină criză cu Moscova în estul separatist prorus, relatează France Presse.

Alegerile au loc într-o perioadă extrem de dificilă pentru fosta republică sovietică, la porţile Uniunii Europene, care a pierdut în luna martie Crimeea, anexată de Rusia, şi se confrunta cu o insurecţie armată prorusă în bazinul minier Donbas, într-un conflict soldat deja cu peste 3.700 de morţi de la mijlocul lunii aprilie.

'Nu va exista niciun conflict îngheţat, deoarece Donbasul nu poate supravieţui fără Ucraina', a dat asigurări joi seara, la Odesa, preşedintele Petro Poroşenko, a cărui mişcare este considerată favorită în sondaje.

Cu toate acestea, procesul de pace lansat de preşedinte nu a putut să pună capăt complet confruntărilor şi separatiştii, care controlează o parte din regiunile Lugansk şi Doneţk, se pregătesc să organizeze propriile alegeri la 2 noiembrie.

O încetare a focului a fost convenită la 5 septembrie între Kiev şi rebeli cu participarea Rusiei, dar lupte intense continuă în unele focare ale insurecţiei, provocând uciderea civililor aproape în fiecare zi.

Blocul preşedintelui Petro Poroşenko, ales în luna mai la conducerea ţării cu promisiunea de a instala pacea în Est, se situează în fruntea sondajelor cu peste 30% din intenţiile de vot, urmat de alte formaţiuni prooccidentale.

Preşedintele ucrainean şi-a exprimat speranţa că în urma acestui scrutin va fi formată o 'majoritate constituţională', care va permite desfăşurarea reformelor vitale pentru această ţară, erodată de corupţie şi într-o profundă recesiune agravată de conflictul militar.

Pentru prima dată în istoria postsovietică a Ucrainei, parlamentul urmează să fie dominat de forţele prooccidentale, ca urmare a creşterii sentimentelor antiruseşti, în condiţiile în care 5 milioane dintre cei 36,5 milioane de alegători nu vor putea vota, trăind în Crimeea şi în zonele rebele ale Donbasului, ce include regiunile Doneţk şi Lugansk, tradiţional proruse.

Anunţând dizolvarea Radei Supreme (parlamentul unicameral), Petro Poroşenko a explicat că nu poate guverna cu un corp legislativ care l-a sprijinit pe predecesorul său, prorusul Viktor Ianukovici. Acesta a renunţat în ultimul moment să semneze Acordul de asociere la UE şi a reprimat violent mişcarea de contestare, evenimente care au condus la înlăturarea sa de la putere la sfârşitul lunii februarie.

El a criticat de asemenea pe o parte dintre cei 450 de deputaţi aleşi în 2012 că îi sprijină pe rebelii separatişti, care beneficiază de susţinerea Rusiei, potrivit Kievului şi Occidentului.

Două formaţiuni desprinse din Partidul Regiunilor al preşedintelui destituit Viktor Ianukovici - Ucraina puternică şi Blocul de opoziţie - ar putea trece pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament, dar comuniştii riscă să rămână în afara viitorului legislativ.

Noua Radă Supremă va număra în schimb mai mulţi jurnalişti şi militanţi care s-au remarcat în timpul mişcării de contestare proeuropeană în Piaţa Independenţei din Kiev şi care figurează acum pe listele principalelor formaţiuni. De asemenea, voluntari ce au luptat împotriva separatiştilor în Est şi care doresc 'să facă auzită vocea frontului' în parlament.

După alegerile de duminică, prima sarcină a şefului statului va fi constituirea unei coaliţii guvernamentale solide capabile să adopte măsuri drastice de austeritate, cerute de creditorii internaţionali ai Ucrainei - Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi UE.