Ucraina: Alegerile din 25 mai, un test pentru Putin (Le Monde)

Dacă, punând mâna pe Crimeea, în martie, liderul rus Vladimir Putin a dorit să destabilizeze estul ucrainean, unul majoritar rusofil, atunci i-a reuşit. Dacă preşedintele rus nu şi-a dorit cu adevărat acest lucru, atunci el s-a jucat cu focul, iar rezultatul este acelaşi: revolta din estul şi sud-estul Ucrainei cufundă această ţară în haos. Şi într-un caz, şi în altul, responsabilitatea rusă este zdrobitoare, notează cotidianul francez Le Monde.

Cum ar putea fi depăşită situaţia? Din ce în ce mai slab, guvernul provizoriu de la Kiev este neputincios în a împiedica escaladarea violenţelor în partea de est a ţării. Toate oraşele din aceste regiuni sunt în prezent afectate de violenţă politică, în grade diferite. Această violenţă îi opune pe proruşi, puternic înarmaţi, la ceea ce rămâne autoritatea centrală, adică nu mare lucru. Prinsă la mijloc este o populaţie fără îndoială mult mai divizată decât cea din Crimeea, în ceea ce priveşte sentimentele faţă de Rusia, subliniază cotidianul francez.

Armata ucraineană s-a plasat pe poziţii în jurul bastioanelor proruse, oraşul Sloviansk, însă nu poate intra acolo fără să rişte o baie de sânge. Confruntările au pus stăpânire pe sudul Ucrainei, precum şi pe frumosul oraş portuar Odesa, de la Marea Neagră. Vineri, 2 mai, 31 de manifestanţi proruşi au pierit într-un incendiu provocat de adversarii lor. Nu în ultimul rând, la Donbas, partizanii republicii autoproclamate Doneţk vor să organizeze, în data de 11 mai, un referendum pe marginea autonomiei.

Potrivit Le Monde, proruşii au fost stimulaţi de Moscova de două ori. În primul rând prin precedentul din Crimeea, apoi prin declaraţiile făcute de Vladimir Putin la mijlocul lui martie, când preşedintele a promis să angajeze armata peste tot unde rusofonii vor fi ameninţaţi. Până în prezent, el a ales să nu mai forţeze lucrurile în aventura din Ucraina.

Dacă Putin vrea să-şi demonstreze bunăvoinţa - americanii şi ruşii au discutat din nou în acest sfârşit de săptămână - el are acum o bună ocazie să o facă. Chiar şi în acest climat de violenţă politică şi de divizare între estul şi vestul ţării, o primă măsură de stabilizare ar fi să se permită derularea scrutinului prezidenţial din 25 mai, din Ucraina.

Acest scrutin a fost decis de parlamentul ucrainean, în unanimitate, fiind menit să confere mai multă legitimitate puterii de la Kiev. Acest scrutin ar atesta voinţa Moscovei de a aplana şi respecta suveranitatea vecinului său ucrainean. El ar permite, de asemenea, un dialog între puterea relegitimată şi rebeliunea din Est, adică o amorsare a amenajărilor constituţionale.

Însă Kremlinul califică drept 'absurdă' desfăşurarea alegerilor în contextul haosului actual. Potrivit Le Monde, argumentul ar putea fi luat mai în serios dacă Rusia nu ar apăra, în acelaşi timp, principiul unor alegeri prezidenţiale în iunie... în Siria.

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele american, Barack Obama, agită ameninţarea sancţiunilor, în cazul în care scrutinul nu se va putea ţine. Cei doi au făcut din data de 25 mai un test pentru bunăvoinţa Moscovei. Potrivit Le Monde, ci doi nu greşesc.