Turcia suspendă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Legiuitorii turci l-au sprijinit pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan, acordându-i noi puteri care îi permit să extindă campania de epurare lansată după puciul eşuat din weekendul trecut. Cei 550 de membri ai Parlamentului au aprobat cererea lui Erdogan pentru instituirea stării de urgenţă de trei luni, în condiţiile în care majoritatea Camerei este formată din membri ai Partidului pentru Justiţie şi Dezvoltare (AKP).

“Această măsură nu este în niciun fel împotriva democraţiei, a legii şi a libertăţilor”, a declarat Erdogan înaintea votului din Parlament.

Vicepremierul Numan Kurtulmus a anunţat că starea de urgenţă va fi însoţită de o suspendare a unor secţiuni a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO), comparând această mişcare cu starea de urgenţă adoptată de Franţa în 13 noiembrie 2015, după atacurile teroriste din Paris.

Conform Constituţiei turceşti, măsurile de urgenţă permit guvernului să suspende “exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale” cât timp acest lucru nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor legale internaţionale. Legiuitorii pot sprijini, pe baza prevederilor Constituţiei, starea de urgenţă pentru o perioadă de până la 6 luni, a mai susţinut Kurtulmus, adăugând că aceasta ar putea fi ridicată după 45 de zile.

“Dorim să punem capăt stării de urgenţă cât mai curând posibil”, a susţinut Kurtulmus, fiind citat de postul de televiziune privat NTV.

“Dacă situaţia revine la normal, ne gândim că va trece o lună sau o lună şi jumătate cel puţin. Sper că nu va fi nevoie de o prelungire”.

Kurtulmus a subliniat că nu vor fi luate niciun fel de măsuri pentru a restricţiona drepturile şi libertăţile de bază, adăugând că “decizia în privinţa stării de urgenţă urmăreşte să cureţe statul” de conspiratori, făcând referire la puciştii care au încercat în noaptea de vineri spre sâmbătă să răstoarne guvernul Erdogan. Ankara îl învinuieşte pe clericul musulman exilat în SUA Fethullah Gulen de organizarea tentativei de lovitură de stat. Gulen a negat orice implicare în evenimente.

Până acum, zeci de mii de soldaţi, judecători, poliţişti, profesori, decani de universităţi şi alţi funcţionari publici au fost arestaţi sau concediaţi din funcţiile şi posturile lor pentru presupusa lor implicare în evenimentele din weekend.

În acelaşi timp, cele mai mari două partide de opoziţie din Turcia au avertizat că starea de urgenţă ar putea duce la un abuz de putere din partea guvernului. Ozgur Özel din Partidul Republican al Poporului a declarat pentru CNN Turk faptul că starea de urgenţă reprezintă o “lovitură civilă împotriva Parlamentului” care i-a oferit lui Erdogan puteri mari.

Partidul Democrat al Poporului, care este pro-kurd, a susţinut într-o declaraţie că tentativa de lovitură de stat “s-a transformat într-o oportunitate şi unealtă pentru lichidarea celor care se opun guvernului şi pentru restricţionarea suplimentară a drepturilor şi libertăţilor democratice”.

“Societatea a fost obligată să aleagă între o lovitură de stat şi un regim nedemocratic. Cu siguranţă respingem aceste alegeri”.