Turcia respinge cererile UE şi SUA de a opri forajul în estul Mediteranei

La câteva zile după ce Departamentul de Stat al SUA a avertizat Turcia în legătură cu planurile regimului Erdogan de explorare şi foraj a rezervelor de gaz în apele situate între Cipru şi Grecia, pe care Atena le-a declarat „ilegale”, deoarece intră în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Greciei, Uniunea Europeană a avertizat şi ea Turcia că va impune sancţiuni suplimentare.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a afirmat la sfârşitul acestei săptămâni că „nu este acceptabil ca spaţiul maritim al unui stat membru al Uniunii Europene să fie încălcat sau ameninţat” şi a solicitat sancţiuni dacă Turcia va merge mai departe.

Marţi, o declaraţie a Departamentului de Stat american a cerut Turciei să renunţe la planurile sale de foraj, care au generat declanşarea unei „alerte ridicate” a marinei greceşti - dat fiind faptul că navele de explorare turceşti sunt deja în apele greceşti sau în apropierea acestora.

Surse mass-media greceşti raportează acum că Turcia, prin intermediul ambasadei sale la Washington, a informat SUA că intenţionează să continue forajul efectuat cu vasul Oruc Reis în apele contestate în estul Mediteranei.

„Solicităm autorităţilor turce să oprească orice plan al operaţiunilor şi să evite măsurile care generează tensiuni în regiune”, se arată în declaraţie. Iar Ministerul de Externe al Greciei a declarat că încalcă în mod clar suveranitatea ţării şi că este pregătit să-şi apere teritoriul.

Până acum, Turcia a respins toate cererile venite din partea SUA, UE, Greciei şi Ciprului, care cereau renunţarea la plan. Conform cotidianului turcesc Sabah, biroul preşedintelui Erdogan a transmis următorul mesaj:

Turcia respinge obiectivele „maximaliste” ale Greciei în Mediterana de Est, care nu au o bază legală şi nu iau în considerare logica - potrivit unei declaraţii de joi a purtătorului de cuvânt al preşedintelui turc, Ibrahim Kalın.

Kalın a subliniat că Turcia se opune retoricii ameninţărilor şi favorizează o distribuţie egală a resurselor.

Poziţia „maximalistă” a administraţiei greceşti susţine că insula Kastellorizo ​​(Meis în limba turcă) - situată la doar 2 km de ţărmul turc, dar la aproximativ 580 km distanţă de pământul grec - „ar trebui să aibă un raft continental de 40.000 km pătraţi, care este aproape jumătate din Golful Antalya al Turciei", potrivit lui Ibrahim Kalın, purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc. Comentariul a fost emis în timpul unei conferinţe de politică ţinute online, realizată de Centrul de politici europene în cooperare cu Consiliul pentru relaţii economice externe din Turcia (DEIK).

Turcia a susţinut că este „în limita drepturilor sale” să exploreze gaz şi să foreze.

Deşi mass-media turcă a susţinut că vasul Oruc Reis a început deja misiunea în apele disputate, o serie de analişti au negat ştirea, afirmând că nu a părăsit de fapt portul, întrucât Ankara ar putea lua în serios ameninţările cu acţiunea militară din partea Greciei.

Turcia şi-a folosit pretenţiile asupra nordului Ciprului sau a aşa-numitei „Republici Turce a Ciprului de Nord”, pentru a emite pretenţii de foraj în apele care înconjoară întreaga insulă.

Analiştii se tem că desfăşurarea suplimentară a forţelor navale de ambele părţi ar putea conduce cu uşurinţă la un conflict militar.

O nouă declaraţie emisă de ambasadorul SUA în Grecia, Geoffrey Pyatt, a indicat precis posibilitatea unui astfel de scenariu de confruntare militară în apele internaţionale.

"Vreau să transmit mai departe mesajul clar de la Washington şi din alte părţi ale Europei, îndemnând autorităţile turce să oprească operaţiunile care nasc tensiuni în regiune, cum ar fi planurile de cercetare a resurselor naturale în zonele în care Grecia şi Cipru îşi afirmă jurisdicţia, în estul Mediteranei".