Erdogan jură să elibereze moscheea al-Aqsa după incidentul cu Hagia Sofia

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat, vineri, că transformarea Hagiei Sofia în moschee este doar primul pas într-o misiune de „eliberare a moscheii al-Aqsa”, cu alte cuvinte, de a-i scoate pe evrei din sfântul locaş din Ierusalim, cunoscut de evrei sub numele de Muntele Templului.

Hagia Sofia a fost iniţial catedrala ortodoxiei din oraşul Constantinopol în timpul Imperiului Bizantin, dar a fost transformată în moschee - cu modificări arhitecturale, cum ar fi adăugarea de minarete islamice - după ce otomanii au cucerit oraşul în 1453 şi l-au redenumit Istanbul.

În 1934, ca parte a campaniei de modernizare şi secularizare a Turciei din timpul lui Mustafa Kemal Ataturk, Hagia Sofia a devenit muzeu şi a intrat ulterior în patrimoniul mondial al ONU.

Efortul lui Erdogan de a re-islamiza Turcia şi de a se poziţiona ca un suporter agresiv al credinţei musulmane a pus în pericol Hagia Sofia din momentul preluării puterii. Guvernul său a început să permită slujbele musulmane în Hagia Sofia în 2015, iar Erdogan a condus personal una în 2018, dedicându-o lui Mehmet Cuceritorul, ale cărui invazii notabile includ căderea Constantinopolului şi dărâmarea Imperiului Bizantin.

Vineri, un tribunal din Turcia a decis că edictul din 1934, care a transformat Hagia Sofia în muzeu, a fost neconstituţional, iar catedrala a redevenit moschee.

Imediat Hagia Sophia a fost transformată în moschee. Sâmbătă, la o zi după hotărârea judecătorească, chemarea musulmană la rugăciune a fost recitată în minaretele din jurul Hagiei Sofia pentru prima dată în 85 de ani.

Obiecţii puternice au fost ridicate de Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Grecia, Papa Francisc şi creştinii ortodocşi care consideră Hagia Sofia drept unul dintre cele mai sfinte site-uri. Cu toate acestea, Erdogan a rămas neclintit. El a anunţat că recucerirea Hagiei Sofia este doar primul pas al unei cruciade care va ajunge în curând la Ierusalim.

The Jerusalem Post a menţionat că Erdogan şi-a transmis discursul de vineri în limba turcă. Apoi a fost „tradus uşor diferit în arabă şi engleză, aparent pentru a ascunde o parte a programului lui Erdogan şi modul în care el lega evoluţia dosarului Hagia Sofia de o agendă mai amplă.”

Erdogan a spus că „învierea Hagiei Sophia urmează voinţa expresă a musulmanilor din întreaga lume” şi a spus că el nu face altceva decât să înceapă să pună în aplicare voinţa islamului mondial.

Traducerea în limba arabă a discursului susţine că transformarea Hagiei Sofia în moschee face parte din „întoarcerea libertăţii pentru al-Aqsa”. Moscheea al-Aqsa este acum sub ocupaţie israeliană, asemenea Ierusalimului.

Preşedintele Turciei a luat decizia de a reînvia Islamul din Bukhara, în Uzbekistan, până în Andaluzia spaniolă.

Actualul preşedinte al Turciei a susţinut multă vreme cauza Palestinei şi a fost un critic extrem al Israelului, fiind cunoscut un incident în care Erdogan a ieşit de pe scenă la Davos în timpul unei discuţii cu fostul preşedinte Shimon Peres în 2009.

În 2010 Turcia a trimis o flotilă în Gaza pentru a încerca să încalce blocajul naval impus de Israel asupra fâşiei Gaza. Incidentul a generat moartea a 10 cetăţeni turci când forţele israeliene au atacat nava Mavi Marmara în ape internaţionale - un scandal care a dus la prăbuşirea relaţiilor între Israel şi Turcia.

În ultimii ani, autorităţile religioase şi politice din Turcia au făcut declaraţii din ce în ce mai dure la adresa Israelului, jurând să mobilizeze „ummahul islamic” în iunie, împotriva planurilor de anexare a Văii Iordanului şi altor teritorii, de către Israel.

Nu este prima dată când Erdogan şi-a exprimat sprijinul pentru militarii palestinieni sau când vorbeşte despre eliberarea moscheei al-Aqsa. În mai, el a descris moscheea drept „o linie roşie pentru toţi musulmanii din lume” într-o adresare video către musulmanii americani la sfârşitul Ramadan-ului.

Erdogan s-a lăudat că Hagia Sofia va rămâne accesibilă tuturor, acum, când a devenit moschee - poate chiar mai accesibilă, deoarece taxele de admitere vor fi ridicate când site-ul nu mai este muzeu. El a adăugat câteva referiri la modul în care siturile istorice musulmane sunt abuzate de lumea occidentală şi a susţinut că dacă Hagia Sofia trebuie să rămână un muzeu, atunci şi Vaticanul ar trebui clasificat ca atare.