Turcia întăreşte controlul asupra Internetului

Parlamentul turc a aprobat la finalul săptămânii trecute o legislaţie pentru a întări controlul guvernului asupra Internetului, permiţându-i să blocheze website-uri fără o autorizaţie juridică prealabilă.

Articolul de lege respectiv permite Autorităţii turce a Telecomunicaţiilor (TIB) să interzică cu titlu preventiv accesul la o pagină de internet al cărei conţinut este suspectat că “afectează viaţa privată” sau că este “discriminatoriu ori jignitor”, susţine Agerpres.

Acest nou articol adoptat de Parlament este similar cu un altul adoptat în septembrie 2014, dar care a fost anulat de un tribunal constituţional o lună mai târziu.

Conform acestei dispoziţii, furnizorii de Internet au la dispoziţie 4 ore pentru a da jos un website luat în vizor. Apoi, în interval de 48 de ore este necesar un ordin judecătoresc pentru a valida sau anula măsura luată. Totodată, furnizorii de Internet vor primi amenzi usturătoare dacă nu se conformează ordinelor judecătoreşti.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi Partidul pentru Justiţie şi Dezvoltare (AKP) au fost deja criticaţi pentru utilizarea ordinelor judecătoreşti de a bloca website-uri critice la adresa lor.

Guvernul turc a blocat Twitter şi youtube în martie 2014 după ce acestea au fost folosite pentru a promova un val de înregistrări audio care i-au implicat pe premier şi apropiaţi ai săi într-un presupus scandal de corupţie. Interdicţia asupra mass mediei sociale a fost ulterior suspendată de un tribunal constituţional.

În februarie 2014, a fost divulgată o conversaţie în care Erdogan aparent i-a cerut fiului său Bilal să ascundă 30 de milioane de euro, bani cash, aflaţi în locuinţa lor. Ştirea a zguduit ţara chiar înaintea alegerilor locale, înfuriind oficialii din Ankara.

Turcia a alunecat într-o criză politică după ce zeci de oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri proeminenţi, apropiaţi ai fostului premier Erdogan, au fost arestaţi în 17 decembrie 2013 în cadrul unei investigaţii privind primirea de mite.

Erdogan şi susţinătorii săi îl acuză pe fostul său aliat Fethullah Gulen, un cleric autoexilat în SUA, de conducerea unui aşa zis “stat paralel” şi de orchestrarea interceptărilor ilegale în încercarea de a răsturna guvernul turc de la putere. Gulen a negat aceste acuzaţii.

De asemenea, pe 14 decembrie 2014, forţele de securitate turceşti au năvălit la sediul reţelei de televiziune Samanyolu şi la sediul ziarului Zaman, ambele fiind localizate în Istanbul. S-a afirmat că, atât reţeaua de televiziune cât şi ziarul, ar fi apropiate de Gulen.

De la venirea sa la putere, Erdogan a anchetat şi arestat un grup de 500 de persoane bănuite că ar fi fost membri ai aşa-numitei organizaţii Ergenekon - despre care se crede că reprezintă guvernul din umbră al Turciei - un grup de militari şi intelectuali naţionalişti turci care ar fi menţinut stabilitatea în ţară şi ar fi trasat politica externă a acesteia. Erdogan suspectează că Ergenekon ar fi la originea condamnării sale la câteva luni de puşcărie şi că ar avea o poziţie opusă radicalismului islamic manifestat de liderul turc.

Noua dispoziţie asupra Internetului va fi transformată în lege după ce proiectul de lege – care conţine şi articole în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană şi a serviciilor civile – va fi adoptat în întregime.

Comitetul pentru Protejarea Jurnaliştilor şi-a manifestat îngrijorarea în legătură cu noua mişcare a guvernului turc şi a cerut preşedintelui Erdogan să se opună proiectului de lege.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.