Turcia face un pas către recunoaşterea genocidului armenilor din 1915

După tensiunile şi crizele care se repetă în ultimii doi ani cu vecinii săi apropiati Irak, Iran, Rusia, Egipt din cauza conflictului sirian pe de o parte iar pe de altă parte din cauza politicii guvernului lui Erdogan (cazul din Egipt unde au fost retraşi ambasadorii ambelor ţări), Turcia încearcă acum calea unei politici externe regionale mai liniştite şi dă semne de dezgheţ chiar şi cu Armenia.

Una dintre cauze este relaţia deosebit de sensibilă, care afectează în relaţiile dintre Ankara şi Uniunea Europeană, relatează Rai24.

Un prim gest semnificativ cu privire la arzătoarea problemă a genocidului armean din 1915-1917 a fost făcut de şeful diplomaţiei de la Ankara, Ahmet Davutoglu, joi, 12 decembrie, la Yerevan, unde se afla pentru prima dată din 2009, atunci când cele două ţări au făcut o primă încercare de standardizare, nereuşită.

Ministrul turc a recunoscut că deportarea a sute de mii de armeni în Turcia din acel timp, în ultimii ani ai Imperiului Otoman, a fost un ''act inuman'' şi ''greşit''. Cuvinte care sunt încă ani lumină departe de ceea ce vrea Armenia şi întreaga diasporă armeană: anume, ca Ankara să recunoască în cele din urmă, că acum 90 de ani exterminarea unui număr de aproximativ un milion şi jumătate de creştini armeni sub guvernul naţionalist al Turcilor Tineri a fost de fapt un ''genocid''.

Pentru mulţi aceasta a fost o repetiţie a istoricului Holocaust, făcut la 20 ani după cel al naziştilor. Mai multe state occidentale au declarat oficial că exterminarea armenilor a fost un ''genocid'', producând deseori furie în Ankara. În Franţa, o lege recentă pedepseşte negarea genocidului armenilor cu închisoarea.

Dar poate că acum ceva se pune în mişcare. Joia trecută, pentru prima dată din 2009, Ahmet Davutoglu s-a întâlnit cu colegul său armean, Eduard Nalbandian, la Erevan. Potrivit unor analişti, premierul islamic turc, Recep Tayyip Erdogan ar putea face un gest semnificativ în această direcţie până în 2015, când va avea loc aniversare a 100 de ani de la masacrul armenilor.

Slăbiciunea politicii externe a Turciei în acest moment, după eşeul abordării siriene - Erdogan a încetat imediat legăturile cu Assad şi a sprijinit rebeliunea armată sunnită în speranţa unei căderi rapide a fostului prieten şi sosirea la putere a musulmanilor de la Frăţia Musulmană, dar totul a mers prost - şi tensiunile care s-au declanşat între Ankara şi vecinii săi, conduc în această direcţie.

Turcia, în ultimele săptămâni, a încercat să normalizeze relaţiile cu Teheranul şi Bagdadul, împingând pentru o soluţie a crizei din Cipru şi a relansat negocierile de aderare la UE, după retorica inflamată adoptată în ultimii doi ani de către guvernul islamist al lui Erdogan împotriva comunităţii.

Între Armenia şi Turcia nu există relaţii diplomatice şi graniţele dintre cele două ţări sunt închise. În afară de problema genocidului există, de asemenea, criza de la Nagorno Karabah, enclava armeană din Azerbaidjan - Ankara s-a dat de partea regimului din Baku punându-se în mod deschis împotriva Erevanului – care a complicat şi mai mult relaţiile dintre cele două ţări vecine.

În 2009, Turcia şi Armenia au semnat un acord de normalizare, care prevedea relaţii diplomatice şi frontierele deschise. Acest acord nu a intrat niciodată în vigoare. Cele două ţări s-au acuzat reciproc de ne-respectarea pactelor. Şi totul a rămas ca mai înainte.