Turcia, acuzată de Israel că ar fi denunţat Teheranului spioni Mossad

Denunţarea de agenţi secreţi israelieni este imputată şefului serviciilor de securitate turceşti, Hakan Fidan. Scandalul, dezvăluit de The Washington Post, ar putea submina începutul procesului de apropiere dintre Ankara şi Israel, comentează luni cotidianul francez Le Figaro.

Tăcerea observată la autorităţile israeliene spune mult despre consternarea lor. La 24 de ore după dezvăluirile din Washington Post, în care Turcia este acuzată că ar fi 'vândut' regimului iranian, la începutul anului 2012, zece agenţi ce operau pentru Mossad (serviciile secrete israeliene), nu a venit încă nicio reacţie oficială din partea guvernului condus de Benjamin Netanyahu. În mediile apropiate guvernului se constată doar că autorul dezvăluirilor, David Ignatius, 'este cunoscut pentru seriozitatea sa şi pentru excelenta cunoaştere a problematicii Orientului Mijlociu (OM)' - un argument solid pentru a acorda credit afirmaţiilor sale care, în pofida dezminţirilor energice formulate de Ankara, ameninţă să arunce în aer anevoiosul proces de apropiere înregistrat în ultimele luni între cele două ţări.

Imputată şefului serviciilor de securitate turceşti, Hakan Findan, denunţarea celor zece iranieni suspectaţi că ar fi informat Mossad-ul ar reprezenta o 'pierdere semnificativă' pentru statul evreu. Potrivit unui responsabil israelian, care a făcut declaraţii sub acoperirea anonimatului, acest denunţ constituie 'o lovitură sub centură', 'un comportament foarte grav, de care nu te faci vinovat chiar dacă eşti angajat într-o stare de confruntare deschisă'.

Fost şef al Mossad, Danny Yatom prevede că afacerea va compromite legăturile construite de spionii turci cu numeroase servicii secrete prietene. 'Cine să mai aibă încredere în ei şi cine ar mai dori să le dezvăluie informaţii sensibile?' - o întrebare cu atât mai acidă cu cât Hakan Findan a fost deja suspectat că ar fi un apropiat al Gardienilor Revoluţiei iraniene, subliniază Le Figaro.

Potrivit persoanelor din anturajul lui Netanyahu, incidentul ilustrează în orice caz lipsa apetitului Turciei de reconciliere a relaţiilor cu Israel, în pofida presiunilor exercitate în acest sens de Barack Obama. Cele două ţări, care au întreţinut timp de o jumătate de secol o strânsă cooperare, se află de circa cinci ani într-o stare de război rece. Operaţiunea 'Cast Lead', desfăşurată împotriva Hamas în decembrie 2009, apoi inspectarea, în mai 2010, a flotei umanitare pentru Gaza, verificare în timpul căreia opt etnici turci şi-au găsit moartea, au condus cele două ţări către ruptură.

Ambasadorul israelian la Ankara a fost expulzat în septembrie 2011, iar cooperarea militară turco-israeliană, care implica exerciţii comune şi deschiderea spaţiului aerian turc pentru avioane de vânătoare israeliene, a fost redusă la cea mai simplă formă posibilă. Scuzele prezentate, în martie, de Benjamin Netanyahu 'pentru orice eroare care ar fi putut duce la pierderi de vieţi omeneşti', în timpul inspecţiei de pe nava turcă Mavi Marmara, au părut să deschidă pentru un timp uşa unei apropieri, însă, de atunci, 'valul de contestaţii anti-Erdogan a determinat guvernul turc să îngheţe orice iniţiativă diplomatică şi să pună între paranteze încălzirea relaţiilor cu Israelul', după cum explică Gallia Lindenstrauss, specialistă în politică externă turcă, în cadrul Institutului israelian pentru studii de securitate internaţională.

În opinia Dorotheei Schmid, cercetătoare la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI), 'Turcia, prin eforturile sale de a se impune prin orice mijloace ca o putere regională, riscă să se izoleze în timp şi să cauzeze probleme serioase aliatului său american'. Atitudinea Ankarei faţă de regimul iranian este considerată una ambiguă. După izbucnirea războiului civil din Siria, relaţiile dintre Turcia şi Israelul s-au destins în măsura în care Ankara s-a angajat să ofere ajutor rebelilor sirieni, în timp ce Teheranul susţinea regimul de la Damasc. Israelul, însă, nu a uitat tentativele de mediere demarate în urmă cu câţiva ani de Ankara, în speranţa de a tempera sancţiunile impuse Iranului, conchide Le Figaro.