„Tunderea purceluşului” - Deficitul bugetar împinge Kremlinul spre creşteri de taxe
Guvernul rus ia în considerare creşterea cotei taxei pe valoarea adăugată pentru a ţine sub control deficitul bugetar şi a menţine rezervele, au declarat patru surse pentru Reuters, în ciuda asigurărilor publice ale preşedintelui Vladimir Putin că nu vor exista majorări de taxe.
Proiectul de buget este aşteptat să fie înaintat parlamentului pe 29 septembrie. Componentele sale cheie sunt convenite în prealabil cu Putin şi este puţin probabil să fie modificate semnificativ în timpul dezbaterii parlamentare formale.
Rusia, aflată în al patrulea an al războiului din Ucraina, a majorat în acest an taxele pe venituri personale şi corporative, dar guvernul a fost totuşi nevoit să tripleze estimarea deficitului bugetar federal la 1,7% din produsul intern brut (PIB) în luna mai.
Se aşteaptă acum ca ţinta să fie depăşită, potrivit unui oficial anonim citat de presa de stat luna aceasta. Deficitul de 0,9% din PIB pentru 2026, inclus într-o lege bugetară anul trecut, de asemenea pare probabil să fie depăşit.
Creşterea ar putea înjumătăţi deficitul bugetar estimat
Patru surse apropiate de guvern au confirmat un raport apărut săptămâna aceasta în The Bell, un trust media cu sediul în afara Rusiei, potrivit căruia guvernul discută creşterea cotei TVA de la 20% la 22% pentru a reduce deficitul.
Raportul nu a specificat un posibil calendar al deciziei, dar una dintre surse a declarat pentru Reuters că aceasta este luată în calcul pentru bugetul din 2026, atât timp cât regula bugetară, care prevede direcţionarea veniturilor suplimentare din petrol către fondul de rezervă fiscală, rămâne în vigoare.
„Cum poate fi redus deficitul respectând în acelaşi timp regula bugetară? Doar prin majorarea taxelor, pentru că nu mai este aproape nimic de tăiat, nici la cheltuielile militare, nici la cele sociale”, a spus una dintre surse.
TVA a reprezentat 37% din veniturile bugetului federal în 2024, iar posibila majorare ar putea înjumătăţi deficitul estimat pentru 2026, potrivit calculelor Reuters.
Economia Rusiei a continuat să crească în ciuda înăspririi sancţiunilor occidentale din cauza războiului din Ucraina. Dar se aşteaptă ca PIB-ul să încetinească la aproximativ 1%, faţă de 4,3% anul trecut, iar inflaţia rămâne peste 8%, într-o ţară în care mare parte din forţa de muncă şi 40% din venituri merg acum către apărare şi securitate.
Cheltuielile guvernamentale sunt principalul motor al creşterii economice în Rusia, iar cum Putin şi-a exprimat nemulţumirea faţă de încetinirea economiei şi necesitatea continuării finanţării războiului de uzură din Ucraina, reducerile de cheltuieli sunt puţin probabile.
Nu există încă o decizie finală
Ministrul de finanţe Anton Siluanov a insistat că regula bugetară - conform căreia veniturile din energie colectate peste preţul-ţintă al petrolului al Rusiei, în prezent 60 USD pe baril, sunt direcţionate către fondul de rezervă fiscală - va rămâne în vigoare.
După ce Rusia a trimis trupe în Ucraina în 2022, ţările occidentale au interzis asigurătorilor şi furnizorilor de servicii maritime să faciliteze exporturile de petrol rusesc, cu excepţia cazului în care acestea erau sub 60 USD pe baril. India şi-a crescut brusc importurile de petrol rusesc, dar se confruntă acum cu presiuni din partea preşedintelui SUA Donald Trump să le oprească.
Fondul rus, separat de rezervele băncii centrale, are în prezent aproximativ 4 trilioane de ruble în active lichide, care pot fi de asemenea folosite pentru acoperirea deficitului. Anul acesta, guvernul intenţionează să utilizeze din fond 447 miliarde de ruble.
Putin, care în 2024 a promis că nu vor exista modificări majore ale sistemului fiscal înainte de 2030, după majorările de taxe introduse în 2025, a cerut guvernului pe 5 septembrie să crească veniturile prin productivitate mai ridicată, nu prin taxe.
Sursa care a spus că există puţin loc pentru reduceri în bugetul federal a argumentat că cheltuielile militare nu pot fi reduse, iar tăierile minore în sfera socială nu ar ajuta prea mult.
„Este ca şi cum ai tunde un purceluş — multe guiţături, dar puţin folos. Dacă am putea tăia 1–2 trilioane de ruble, sigur, dar nu poţi reduce sume de genul acesta, pur şi simplu nu există. Poţi ajusta câteva milioane, poate sute”, a spus sursa.
Îngrijorări privind bugetul
O creştere cu două puncte procentuale a TVA în 2019 a contribuit cu 0,6 puncte procentuale la inflaţia din acel an, potrivit băncii centrale, care s-a angajat să reducă la jumătate inflaţia pentru a o readuce la ţinta de 4%.
Totuşi, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, a sprijinit cu prudenţă o majorare a taxelor, afirmând după şedinţa consiliului din 12 septembrie că este mai bine să se obţină venituri suplimentare decât să fie lărgit deficitul.
Ea a legat mărimea deficitului de capacitatea băncii centrale de a reduce şi mai mult dobânzile faţă de nivelul actual de 17%, un nivel pe care economiştii îl consideră prea ridicat pentru relansarea creşterii.
Putin a spus că nivelul scăzut al datoriei Rusiei îi permite să se împrumute mai mult şi că noua datorie nu ar trebui să fie privită cu teamă, dar dobânzile, chiar şi pentru guvern, sunt de aproximativ 13%, iar cheltuielile cu dobânzile sunt aşteptate să ajungă la 2% din PIB în 2025.
