De ce Putin nu va pune capăt războiului său împotriva Occidentului [Analişti]

Când Vladimir Putin a trimis cel puţin 19 drone în Polonia săptămâna trecută, preşedintele rus a transmis un mesaj: nu intenţionează să pună capăt războiului său împotriva Occidentului în curând, potrivit POLITICO.

Incursiunea rusă în spaţiul aerian al NATO urmează după săptămâni de atacuri aeriene în Ucraina, care au ucis zeci de civili, au avariat clădiri care găzduiau delegaţiile UE şi britanice şi au lovit pentru prima dată o clădire guvernamentală din centrul Kievului.

Departe de a fi gata să încheie un acord de pace cu Ucraina sub presiunea preşedintelui american Donald Trump, Putin şi-a legat supravieţuirea politică de un conflict latent cu Statele Unite şi aliaţii săi.

„Putin este preşedintele războiului. Nu are niciun interes să-l încheie”, a declarat Nikolai Petrov, analist senior la New Eurasian Strategies Center din Londra.

După ce s-a prezentat ca un lider de război, revenirea la statutul de preşedinte în timp de pace ar fi echivalentă cu o retrogradare.

„Indiferent de condiţii, el nu poate renunţa la acest rol”, a spus Petrov.

Pe măsură ce asaltul pe scară largă al lui Putin asupra Ucrainei se apropie de al patrulea an, preşedintele rus are probabil cele mai multe motive de optimism de la începutul războiului, când Kremlinul spera să cucerească ţara în câteva zile.

Cu forţele ucrainene paralizate de lipsa armelor şi a efectivelor, Rusia a avansat tot mai adânc în ţară.

Dar progresul Moscovei a fost lent şi costisitor. Forţele armate ale Kremlinului au suferit aproximativ un milion de victime, iar conflictul a afectat economia rusă, care riscă să intre în recesiune.

Şi totuşi, din punct de vedere politic, încheierea conflictului prezintă riscuri.

Controlul strict al Kremlinului asupra mass-mediei şi internetului i-ar permite probabil să vândă acordul de pace majorităţii ruşilor ca pe o victorie. Dar nu de asta se va îngrijora preşedintele rus.

Odată cu decimarea opoziţiei liberale din Rusia, un grup mic, dar vocal, de naţionalişti reprezintă acum cea mai mare ameninţare la adresa puterii sale, a spus Petrov. Şi le-a promis o victorie grandioasă, nu numai asupra Ucrainei, ci şi asupra a ceea ce Kremlinul numeşte „Occidentul colectiv”.

„Există o dorinţă în rândul aripii radicale a establishmentului militar-politic de a distruge NATO. Pentru a arăta că NATO este inutil”, a declarat Alexander Baunov, fost diplomat rus, acum cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center, pentru serviciul rus al Deutsche Welle.

De când Putin s-a întâlnit cu Trump în Alaska luna trecută, în cadrul a ceea ce preşedintele american a prezentat ca fiind un summit dedicat încheierii unui armistiţiu, Moscova şi-a intensificat campania de război hibrid împotriva Europei, potrivit analiştilor militari.

Înainte de incursiunea de miercuri, dronele ruseşti au pătruns în repetate rânduri în spaţiul aerian polonez din Bielorusia vecină, înconjurând oraşele înainte de a se întoarce. În august, o dronă rusească s-a prăbuşit la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Varşovia.

Potrivit WELT, cinci dintre dronele care au traversat Polonia se aflau pe o traiectorie directă către o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioanele de vânătoare olandeze Lockheed Martin F-35.

Într-un articol de opinie publicat cu două zile înainte ca dronele să treacă în Polonia, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a acuzat Helsinki că plănuieşte un atac, ameninţând că orice atac „ar putea duce la prăbuşirea statalităţii finlandeze – odată pentru totdeauna”.

Analiştii au remarcat că retorica articolului seamănă cu argumentele Kremlinului înainte de invazia rusă pe scară largă în Ucraina în februarie 2022.

Moscova a început, de asemenea, să mute industriile vitale, inclusiv construcţiile navale, în estul ţării, departe de graniţa cu NATO, a subliniat Petrov. Vineri, Rusia a început să desfăşoare exerciţii militare la scară largă cu Bielorusia, inclusiv chiar peste graniţa cu Polonia. Exerciţiile sunt preconizate să se încheie marţi.

„Indiferent de ceea ce va realiza Putin în Ucraina, confruntarea cu Occidentul nu se va termina acolo; ea va continua sub diferite forme. Inclusiv militar”, a spus Petrov.

Prin acţiuni precum incursiunea în Polonia, Putin lansează un avertisment către Trump şi liderii europeni care discută despre acordarea de garanţii de securitate pentru Kiev după un potenţial acord de pace, a declarat Kirill Rogov, fondatorul grupului de reflecţie Re:Russia

„Putin a demonstrat că poate ataca astăzi ţările NATO şi că acestea nu dispun de sisteme de apărare”, a spus el.

Semnalele contradictorii ale lui Trump cu privire la angajamentul său faţă de NATO şi refuzul acestuia de a respecta propriile termene limită în ceea ce priveşte impunerea de sancţiuni Moscovei îi dau lui Putin încrederea că poate scăpa basma curată.

Pentru preşedintele rus este „acum sau niciodată”, a adăugat Baunov.

Incursiuni precum cea din Polonia au scopul de a submina angajamentul alianţei militare occidentale faţă de apărarea colectivă, cu mici ofensive care testează disponibilitatea NATO de a răspunde.

Speranţa lui Putin este să dezvăluie faptul că alianţa militară Nord-Atlantică este un tigru fără dinţi.

Până în prezent, reacţia de la Washington a alimentat aceste temeri.

Joi, Trump a repetat argumentele Moscovei, spunând reporterilor că „ar fi putut fi o greşeală" incidentul cu dronele ruseşti intrate în spaţiul aerian al Poloniei.

Kremlinul a respins acuzaţiile că dronele ar fi fost o provocare deliberată. Ministerul rus al Apărării a declarat că „nu au existat planuri de a viza instalaţii” în Polonia.

Bielorusia, care a servit drept rampă de lansare pentru unele dintre drone, potrivit oficialilor polonezi, a declarat că incursiunea ar fi putut fi rezultatul unui accident datorat „bruiajului electronic”.

„Acesta este untrolling tipic şi sondaj în stilul Putin. Îi place ca lucrurile să fie ambivalente, astfel încât să poată fi interpretate fie ca deliberate, fie ca accidentale”, a spus Rogov.