Scorul de credit al Franţei a fost retrogradat la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, pe fondul crizei politice

Agenţia Fitch a retrogradat vineri ratingul de credit al Franţei, în contextul în care preşedintele Emmanuel Macron se confruntă cu instabilitate politică şi dezacorduri privind modul de redresare a finanţelor publice ale ţării, scrie France24.

Agenţia de rating americană, una dintre cele mai importante instituţii globale care evaluează soliditatea financiară a debitorilor suverani, a retrogradat Franţa în ceea ce priveşte capacitatea sa de a rambursa datoriile, de la „AA-” la "A+". De asemenea, a afirmat că datoria Franţei va continua să crească până în 2027, dacă nu se vor lua măsuri urgente.

Măsura vine la doar patru zile după ce Francois Bayrou a demisionat din funcţia de prim-ministru, în urma pierderii votului de încredere din parlament cu privire la încercarea de adoptare a unui buget de austeritate. El a încercat să reducă cheltuielile bugetare în mod semnificativ, în încercarea de a reduce deficitul şi datoria Franţei.

Reacţionând la anunţ, Bayrou a declarat pe X că Franţa este „o ţară ale cărei «elite» o conduc spre respingerea adevărului (şi) este condamnată să plătească preţul”.

Retrogradarea va complica şi mai mult sarcina noului prim-ministru Sebastien Lecornu, care probabil va conduce un guvern minoritar, de a elabora bugetul pentru anul viitor.

Lecornu a devenit al cincilea prim-ministru al lui Macron în mai puţin de doi ani. Sarcina de a adopta un buget redus în parlament este aproape imposibilă şi este ceea ce a dus la demiterea ultimilor doi prim-miniştri ai Franţei.

„Înfrângerea guvernului într-un vot de încredere ilustrează fragmentarea şi polarizarea crescândă a politicii interne”, a declarat Fitch într-un comunicat.

„Această instabilitate slăbeşte capacitatea sistemului politic de a realiza o consolidare fiscală substanţială”, a adăugat agenţia, afirmând că este puţin probabil că deficitul fiscal să fie redus la 3% din PIB până în 2029, aşa cum dorea guvernul demisionar.

Ministrul economiei demisionar, Eric Lombard, a recunoscut decizia agenţiei, dar a insistat asupra „solidităţii” economiei franceze.

O scădere a ratingului creşte de obicei prima de risc pe care investitorii o cer unui guvern pentru a cumpăra obligaţiuni suverane – deşi unii experţi financiari au sugerat că piaţa datoriilor a luat deja în calcul o scădere a ratingului Franţei.

Marţi, randamentul obligaţiunilor de stat franceze pe 10 ani, cunoscut sub numele de randament, a crescut la 3,47%, apropiindu-se de cel al Italiei, una dintre ţările cu cele mai slabe performanţe din zona euro.

Creşterea randamentelor s-ar traduce în costuri mai mari pentru serviciul datoriei Franţei, care, potrivit avertismentului lui Bayrou, se află deja la un nivel „insuportabil”.

Deoarece aliaţii lui Macron din parlament nu deţin majoritatea absolută, aceştia vor trebui probabil să facă compromisuri care ar putea submina orice efort de reducere a cheltuielilor şi de majorare a impozitelor – iar postul lui Lecornu ar putea fi, de asemenea, în pericol.

Pentru a obţine un sprijin parlamentar suficient, se aşteaptă ca Lecornu să facă concesii socialiştilor, inclusiv impozite mai mari pentru cei bogaţi şi atenuarea reformei pensiilor din 2023, obţinută cu greu de Macron. Însă riscă să-i îndepărteze pe legislatorii din propriul partid al lui Macron şi pe republicanii conservatori dacă merge prea departe.

Deficitul bugetar al Franţei a reprezentat 5,8% din produsul intern brut (PIB) anul trecut, iar datoria sa 113% din PIB.

Acestea se compară cu plafoanele zonei euro de 3% pentru deficit şi 60% pentru datorie.

„Fitch prognozează că datoria va creşte la 121% din PIB în 2027, de la 113,2% în 2024, fără un orizont clar pentru stabilizarea datoriei în anii următori”, a declarat agenţia.

„Creşterea datoriei publice a Franţei limitează capacitatea de a răspunde la noi şocuri fără o deteriorare suplimentară a finanţelor publice.”

Franţa îşi menţine cu prudenţă obiectivul de creştere economică pentru acest an. Biroul naţional de statistică INSEE a declarat joi că PIB-ul ar urma să crească cu 0,8% în 2025, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât estimarea guvernului anterior.

Agenţia rivală S&P Global urmează să îşi actualizeze propria evaluare suverană pentru Franţa în noiembrie.