Trump ameninţă cu tarife suplimentare de 10% pentru ţările BRICS, în timp ce liderii acestora se reunesc în Brazilia

Preşedintele Donald Trump a anunţat că Statele Unite vor impune o taxă suplimentară de 10% oricărei ţări care se aliniază „politicilor antiamericane” ale grupului de ţări în curs de dezvoltare BRICS, în contextul în care liderii acestuia s-au reunit duminică la un summit în Brazilia, transmite Reuters.

Într-o perioadă în care forumuri precum G7 şi G20 — ce reunesc marile economii ale lumii — sunt paralizate de diviziuni şi de politica disruptivă „America First” promovată de preşedintele american, BRICS se afirmă ca un bastion al diplomaţiei multilaterale, într-un climat global marcat de conflicte violente şi războaie comerciale.

În declaraţia comună adoptată la deschiderea summitului de la Rio de Janeiro, publicată duminică după-amiază, liderii BRICS au avertizat că majorarea tarifelor pune în pericol comerţul mondial, lansând critici voalate la adresa politicilor tarifare promovate de Trump.

Câteva ore mai târziu, preşedintele american a reacţionat printr-o postare pe platforma Truth Social:

„Orice ţară care se aliază politicilor antiamericane ale BRICS va fi supusă unei taxe suplimentare de 10%. Nu vor exista excepţii de la această politică. Vă mulţumesc pentru atenţie!”, a scris Trump, fără a detalia însă la ce anume se referă prin „politici antiamericane”.

Administraţia sa încearcă în prezent să finalizeze zeci de acorduri comerciale cu diverse state, înainte de termenul-limită de 9 iulie, dată la care ar putea fi impuse „tarife de retorsiune” semnificative.

Lansat în 2009, Grupul BRICS a reunit lideri din Brazilia, Rusia, India şi China. Ulterior, s-a alăturat şi Africa de Sud, iar în 2024 au aderat Egiptul, Etiopia, Indonezia, Iranul şi Emiratele Arabe Unite. Arabia Saudită şi-a amânat aderarea oficială, potrivit unor surse, în timp ce peste 30 de alte state şi-au exprimat interesul de a deveni membre cu drepturi depline sau parteneri.

Ministrul indonezian al Economiei, Airlangga Hartarto, se află în Brazilia pentru summit, urmând să se deplaseze luni în SUA pentru a participa la negocieri privind tarifele, a declarat un oficial pentru sursa citată. Ministerul de Externe al Indiei nu a oferit un comentariu oficial.

În discursul de deschidere, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a comparat BRICS cu Mişcarea Nealiniaţilor din perioada Războiului Rece — o alianţă a ţărilor în curs de dezvoltare care au refuzat să adere la blocurile geopolitice dominante.

„BRICS este moştenitorul Mişcării Nealiniaţilor. În contextul atacurilor la adresa multilateralismului, autonomia noastră este din nou pusă la încercare”, a declarat Lula.

El a remarcat, de asemenea, că ţările BRICS reprezintă în prezent peste jumătate din populaţia globală şi 40% din producţia economică mondială. Într-un discurs adresat sâmbătă liderilor din mediul de afaceri, Lula a avertizat asupra creşterii protecţionismului.

Influenţă şi complexitate în creştere

Extinderea grupului BRICS adaugă greutate diplomatică şi oferă blocului o voce mai puternică în numele Sudului Global. De asemenea, summitul a intensificat apelurile pentru reformarea instituţiilor internaţionale precum Consiliul de Securitate al ONU şi Fondul Monetar Internaţional.

„Dacă guvernanţa internaţională nu reflectă noua realitate multipolară a secolului XXI, este responsabilitatea BRICS să contribuie la actualizarea acesteia”, a declarat Lula, criticând totodată eşecurile intervenţiilor militare americane în Orientul Mijlociu.

Liderul Chinei, Xi Jinping, nu va participa la summit, el fiind reprezentat de către premierul său, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin participă online, din cauza mandatului de arestare emis pe numele său de către Curtea Penală Internaţională în legătură cu războiul din Ucraina.

Cu toate acestea, mai mulţi şefi de stat, inclusiv premierul indian Narendra Modi şi preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, sunt prezenţi la întâlnirile de duminică şi luni desfăşurate la Muzeul de Artă Modernă din Rio.

Totuşi, extinderea BRICS ridică întrebări privind coerenţa obiectivelor comune ale grupului, devenit tot mai eterogen, incluzând rivali regionali şi economii emergente majore.

În declaraţia finală, liderii BRICS au calificat atacurile asupra „infrastructurii civile şi a instalaţiilor nucleare paşnice” din Iran drept o „încălcare a dreptului internaţional”. De asemenea, şi-au exprimat „îngrijorarea profundă” faţă de situaţia umanitară a populaţiei palestiniene în urma atacurilor israeliene asupra Fâşiei Gaza şi au condamnat un „atac terorist” în Kashmirul administrat de India.

Grupul şi-a exprimat sprijinul pentru aderarea Etiopiei şi Iranului la Organizaţia Mondială a Comerţului, cerând totodată restabilirea urgentă a capacităţii acesteia de soluţionare a litigiilor comerciale.

Liderii BRICS au susţinut lansarea unei iniţiative de garanţii multilaterale în cadrul Noii Bănci de Dezvoltare a grupului, menite să reducă costurile de finanţare şi să stimuleze investiţiile în statele membre.

Într-o declaraţie separată, ca urmare a unei sesiuni dedicate inteligenţei artificiale, liderii au cerut măsuri de protecţie împotriva utilizării abuzive a tehnologiilor IA, solicitând evitarea colectării excesive de date şi instituirea unor mecanisme echitabile de remunerare.

Brazilia, gazda summitului BRICS şi a viitorului summit climatic al ONU din noiembrie, a folosit ambele ocazii pentru a evidenţia angajamentul ţărilor în curs de dezvoltare faţă de combaterea schimbărilor climatice. În contrast, preşedintele american Donald Trump a încetinit sau blocat mai multe iniţiative climatice în SUA.