Trudeau vine în Europa pentru a marca ratificarea acordului de liber schimb al Canadei

Prim-ministrul canadian Justin Trudeau se va adresa Parlamentului European la Strasbourg, săptămâna viitoare, pe 16 februarie, acesta fiind primul astfel de discurs al unui prim-ministru actual, după care, se presupune că adunarea va vota ratificarea acordului CETA între UE şi Canada. “CETA este cel mai progresist acord de comerţ pe care Canada sau Uniunea Europeană l-au negociat vreodată”, susţinea Trudeau într-o declaraţie miercurea aceasta.

Acordul economic şi comercial cuprinzător, în engleză CETA, este un acord de liber schimb între Canada şi Uniunea Europeană. Dacă va fi adoptat, acordul va elimina 98% din tarifele comerciale între Canada şi UE. Conform unui studiu al comisiei de impact şi durabilitate (SIA), economia Uniunii Europene ar creşte cu 0,02–0,03% pe termen lung datorită acordului CETA, în timp ce economia Canadei ar creşte cu 0,18–0,36%. Criticii care se opun tratatului susţin că acesta va slăbi drepturile consumatorilor, din perspectiva siguranţei alimentare şi că tarifele sunt deja neglijabile.

Negocierile tratatului (care are 1600 de pagini) s-au purtat în spatele uşilor închise, timp de 5 ani (2009-2014), între oficialii europeni şi cei canadieni. Majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană sunt în principiu de acord, deşi decizia nu a fost încă luată. Germania şi-a exprimat din 2014 intenţia de a nu semna CETA dacă nu vor dispărea reglementările cu privire la disputele dintre corporaţii şi stat. Cetăţeni din ţări europene precum Belgia, Slovenia, Franţa, dar cel mai mult în Germania, protestează împotriva acestui acord încercând să convingă parlamentele să nu ratifice CETA.

Reamintim că în pofida cuvintelor laudative ale lui Trudeau, CETA este un tratat contestat, fiind perceput de societatea civilă europeană mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial. Din acest motiv, ratificarea tratatului a fost marcată de numeroase probleme, Valonia de exemplu blocând tratatul până în ceasul al "treisprezecelea", în special din cauza unei controversate clauze juridice incluse în tratat, respectiv mecanismul de soluţionare a disputelor investitor - state, cunoscut sub acronimul ISDS.

ISDS permite corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

Şi în România s-au tras semnale de alarmă cu privire la acest tratat. Astfel, specialiştii în domeniu, în frunte cu fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, au atras atenţia că CETA este un posibil motiv de îngrijorare pentru agricultura europeană.

Potrivit reprezentanţilor fermierilor europeni, deja au apărut cifre despre viitoarele exporturi de produse alimentare canadiene în UE, scutite de taxe vamale şi cu costuri mici de producţie, şi există posibilitatea ca mulţi dintre agricultorii europeni să nu poată face faţă concurenţei şi să dea faliment. Deşi liderii europeni au dat asigurări că nu vor fi probleme, organizaţiile profesionale din agricultură încep să calculeze viitoarele pierderi.

Mai amintim că 3,2 milioane de europeni au semnat o petiţie prin care cer oprirea negocierilor pentru TTIP - tratatul UE-SUA- şi neratificarea CETA.