Parlamentul regional belgian îşi dă acordul pentru CETA

Legiuitorii regiunii belgiene vorbitoare de limbă franceză Valonia au votat vineri în favoarea acordului comercial de liber-schimb prevăzut între Uniunea Europeană şi Canada.

După ce opoziţia valonilor ameninţa să "scufunde" întregul Acord Economic şi Comercial Cuprinzător (CETA), finalmente, vineri, moţiunea parlamentului valon prin care i se cere şefului executivului local, Paul Magnette, să acorde delegaţie guvernului federal pentru a semna CETA din partea Belgiei a primit 58 de voturi pentru şi 5 împotrivă.

Reamintim că toate cele 28 de guverne UE şi-au exprimat suportul pentru CETA, despre care unii susţin că ar putea creşte comerţul cu 20%. Dar guvernul belgian nu a putut până acum să aprobe acordul, neavând susţinerea tuturor autorităţilor sub-federale, respectiv a Valoniei.

Paul Magnette, şeful guvernului valon, a salutat în faţa Parlamentului regiunii o variantă îmbunătăţită a CETA. Această variantă a fost convenită joi de belgieni şi, aparent, va duce în cele din urmă la semnarea acordului cu guvernul canadian.

După negocieri intense cu Comisia Europeană, apoi cu Canada şi în cele din urmă cu guvernul federal belgian şi cu celelalte regiuni belgiene, Magnette a anunţat ieri că s-a ajuns la o poziţie comună a Belgiei cu privire la acest acord. În acelaşi timp, compromisul belgian a fost acceptat de ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene.

Votul dat astăzi în Parlmentul Valon nu înseamnă neaparat rezolvarea crizei CETA. Paul Magnette a dus o negociere dură cu guvernul central belgian, pe tema unei controversate clauze juridice incluse în tratat, respectiv mecanismul de soluţionare a disputelor investitor - state, cunoscut sub acronimul ISDS. Respectivul mecanism ce permite corporaţiilor să dea în judecată guvernele UE, dacă acestea emit politici publice care afectează interesele investitorilor, va trebui să fie înaintat Curţii Europene de Justiţie (CEJ) care să stabilească dacă acesta este compatibil cu democraţia.

Mai mult, Valonia şi alte cinci regiuni belgiene au afirmat fără echivoc că susţin doar aplicarea provizorie a CETA şi că îşi rezervă dreptul de a "scufunda" întregul acord, dacă acesta nu va suferi modificări semnificative, relatează express.co.uk.

CETA este un acord extrem de controversat, fiind perceput de societatea civilă mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial.

„CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord. Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor”, a declarat recent Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional.

Cel mai controversat aspect al CETA constă în mecanismul de arbitraj menţionat de Magnette respectiv aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

Reamintim că preşedintele Klaus Iohannis a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute, de la Bruxelles, că România a ajuns la o înţelegere cu Canada privind eliminarea vizelor în mod etapizat, în 2017, astfel că ţara noastră nu mai are nicio obiecţie faţă de Acordul comercial UE-Canada (CETA). Cu alte cuvinte, ţara noastră, care ameninţa pe bună dreptate că nu va ratifica CETA dacă nu sunt ridicate vizele pentru români, s-a lăsat condiţionată de Canada, care oferă acest lucru, doar dacă toate Parlamentele statelor UE aprobă acordul.