Trump cere demisia CEO-ului Intel, acuzat de "conflict de interese", din cauza legăturilor cu China [Reuters]

Preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut joi demisia imediată a noului CEO al Intel, Lip-Bu Tan, calificându-l „extrem de conflictual” din cauza legăturilor sale cu firme chineze şi ridicând semne de întrebare cu privire la planurile de redresare a celei mai importante companii americane din domeniul microelectronicii, care se află în dificultate.

Reuters a scris în aprilie că Tan a investit cel puţin 200 de milioane de dolari în sute de firme chineze de producţie avansată şi de cipuri, unele dintre acestea având legături cu armata chineză.

Comentariile lui Trump au venit la o zi după ce senatorul republican Tom Cotton a trimis o scrisoare preşedintelui consiliului de administraţie al Intel cu întrebări despre legăturile lui Tan cu firmele chineze şi despre un recent caz penal care implică fosta sa firmă Cadence Design.

„CEO-ul INTEL este extrem de CONFLICTUAL şi trebuie să demisioneze imediat. Nu există altă soluţie la această problemă”, a spus Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social.

O schimbare la conducere ar putea exercita presiuni asupra Intel, care este un pilon al eforturilor SUA de a stimula producţia internă de cipuri. Anul trecut, compania a obţinut subvenţii în valoare de 8 miliarde de dolari, cea mai mare sumă alocată în cadrul Legii CHIPS din 2022, pentru a construi noi fabrici în Ohio şi în alte state.

Tan a declarat că împărtăşeşte angajamentul preşedintelui de a promova securitatea naţională şi economică a SUA.

Consiliul de administraţie al Intel a „susţinut pe deplin” eforturile companiei de a-şi transforma activitatea şi de a accelera producţia de cipuri avansate în cursul acestui an, a adăugat Tan într-o declaraţie publicată pe site-ul companiei.

„Reputaţia mea s-a construit pe încredere – pe faptul că fac ceea ce spun că voi face şi că o fac în mod corect... acesta este modul în care conduc Intel”, a spus el. „Colaborăm cu administraţia pentru a aborda problemele care au fost ridicate şi pentru a ne asigura că dispun de toate informaţiile”.

Intervenţia lui Trump a reprezentat un caz rar în care un preşedinte american a cerut public demiterea unui director general şi a stârnit dezbateri în rândul investitorilor.

„Ar fi un precedent foarte nefericit. Nu vrem ca preşedinţii americani să dicteze cine conduce companiile, dar opinia lui are cu siguranţă merit şi greutate”, a declarat Phil Blancato, director general al Ladenburg Thalmann Asset Management.

Reuters a raportat în aprilie că Tan însuşi, prin fondurile de investiţii pe care le-a înfiinţat sau le administrează, a investit în companii chineze, inclusiv contractori şi furnizori ai Armatei Populare de Eliberare, între martie 2012 şi decembrie 2024.

Raportul se baza pe o analiză a bazelor de date corporative chineze, corelate cu liste americane şi ale analiştilor privind firmele cu legături cu armata chineză.

O sursă familiarizată cu subiectul a declarat la momentul respectiv pentru Reuters că Tan şi-a cedat participaţiile în entităţi din China, fără a oferi detalii suplimentare.

Bazele de date chineze analizate de Reuters la momentul respectiv menţionau multe dintre investiţiile sale ca fiind actuale, iar publicaţia nu a putut stabili la momentul respectiv amploarea cedărilor sale.

Tan, un om de afaceri american de origine chineză născut în Malaezia, a fost şi director general al Cadence Design din 2008 până în decembrie 2021, perioadă în care producătorul de software pentru proiectarea cipurilor a vândut produse unei universităţi militare chineze despre care se crede că este implicată în simularea exploziilor nucleare.

Luna trecută, Cadence a acceptat să pledeze vinovat şi să plătească peste 140 de milioane de dolari pentru a soluţiona acuzaţiile SUA privind vânzările.

Odată fundamentul dominaţiei globale a Silicon Valley în domeniul cipurilor, Intel şi-a pierdut în ultimii ani avantajul în producţie în faţa rivalului taiwanez TSMC.

De asemenea, compania este practic absentă de pe piaţa în plină expansiune a cipurilor pentru inteligenţă artificială, dominată de Nvidia şi a pierdut cota de piaţă în centrele de date şi pe piaţa computerelor personale – de mult timp bastionul său – în faţa rivalului AMD.

La sfârşitul anului trecut, compania l-a concediat pe Pat Gelsinger, CEO-ul de atunci, cu mult înainte de finalizarea planului său pe patru ani de a restabili poziţia de lider a Intel în producţia de cipuri pentru computere cele mai rapide şi mai mici.

Demiterea a urmat unui raport special al Reuters din octombrie, care arăta că Intel nu a reuşit să îndeplinească ambiţiile înalte pe care şi le-a stabilit în ceea ce priveşte capacităţile de producţie şi de inteligenţă artificială.

Pentru a revigora soarta Intel, consiliul de administraţie l-a numit pe fostul membru al consiliului, Tan, în funcţia de CEO, mizând pe rădăcinile sale adânci în industria cipurilor şi pe experienţa sa îndelungată ca investitor în start-up-uri tehnologice promiţătoare.

Tan a abandonat în mare parte strategia predecesorului său, reducând agresiv forţa de muncă a companiei şi suspendând fabricile de producţie planificate la nivel global.

Procesul de producţie pe care Intel spera că va deschide calea către câştigarea de contracte de producţie şi va restabili avantajul său în producţia de cipuri de înaltă calitate şi cu marjă mare se confrunta, de asemenea, cu un obstacol major în ceea ce priveşte calitatea, pe măsură ce pune la încercare tehnologii mai noi.

Intel a încetinit şi mai mult ritmul de construcţie a unei fabrici în Ohio, care acum se preconizează că va fi finalizată în jurul anului 2030 sau 2031.