Belgia cedează presiunilor şi îşi oferă suportul pentru CETA
alte articole
Belgia a ajuns joi la un compromis intern privind Acordul Cuprinzător Economic şi Comercial (CETA) dintre Uniunea Europeană şi Canada, a declarat premierul belgian Charles Michel reporterilor în Bruxelles. Compromisul belgian a fost trimis ambasadorilor UE, a anunţat agenţia de ştiri Belga.
Uniunea Europeană a anulat un summit plănuit pentru astăzi cu Canada, după ce Belgia a eşuat miercuri noaptea să ajungă la un acord în timp util pentru semnarea acestuia de către ambele părţi.
Toţi cei 28 de membri ai UE trebuie să accepte acordul. Deşi guvernul federal al Belgiei a acceptat CETA, anumite regiuni belgiene s-au opus acordului, lucru care pare să se fi schimbat.
Ministrul belgian de Externe Didier Reynders a declarat anterior că toate părţile se aflau la un pas de a ajunge la un consens ce va permite Belgiei să susţină CETA, dar legiuitorii regiunii belgiene Wallonia au declarat că sunt îngrijoraţi de faptul că acordul ar putea afecta fermierii locali şi alte interese.
CETA este un acord extrem de controversat, fiind perceput de societatea civilă mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial.
“CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord. Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor”, a declarat recent Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional.
Cel mai controversat aspect al CETA este mecanismul de arbitraj menţionat de Magnette, respectiv aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.
Reamintim că preşedintele Klaus Iohannis a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute, de la Bruxelles, că România a ajuns la o înţelegere cu Canada privind eliminarea vizelor în mod etapizat, în 2017, astfel că ţara noastră nu mai are nicio obiecţie faţă de Acordul comercial UE-Canada (CETA). Cu alte cuvinte, ţara noastră, care ameninţa pe bună dreptate că nu va ratifica CETA dacă nu sunt ridicate vizele pentru români, s-a lăsat condiţionată de Canada, care oferă acest lucru, doar dacă toate Parlamentele statelor UE aprobă acordul.
