Tromboza venoasă profundă: cum fluxul sanguin lent duce la formarea de cheaguri dăunătoare. Simptome esenţiale ce trebuie urmărite

Tromboza venoasă profundă este o afecţiune identificată printr-un cheag de sânge care se formează în venele profunde — cel mai frecvent la picioare, dar poate apărea şi în braţe sau în venele abdomenului, pelvisului şi creierului.

Tromboembolismul venos, care include tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară, se numără printre principalele cauze ale decesului cardiovascular, după infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral.

Există mulţi factori de risc pentru tromboza venoasă profundă, inclusiv stilul de viaţă, afecţiunile medicale şi caracteristicile personale. Cunoaşterea acestora vă poate ajuta să luaţi măsuri pentru a reduce riscul de formare a unui cheag.

Care sunt simptomele trombozei venoase profunde?

Tromboza venoasă profundă este adesea „tăcută”. Aproximativ jumătate dintre persoanele afectate de această afecţiune nu prezintă simptome. Multe cazuri sunt descoperite întâmplător sau în timpul autopsiei.

Când apar simptome, acestea se manifestă de obicei în venele mari, de regulă pe o parte a corpului, şi pot include:

• Umflături: Un picior sau un braţ poate deveni vizibil umflat sau poate părea greu.
• Durere sau sensibilitate: Zona afectată poate fi dureroasă, poate avea crampe sau poate fi sensibilă, în special la atingere sau în timpul mersului.
• Căldură: Pielea deasupra cheagului este adesea mai caldă decât zonele înconjurătoare.
• Roşeaţă sau decolorare: Pielea poate apărea roşie, albăstruie sau mai închisă la culoare decât de obicei.
• Vene proeminente: Venele superficiale, care se află aproape de suprafaţa pielii, pot deveni mai vizibile sau se pot umfla din cauza blocării venelor profunde.

Gravitatea trombozei venoase profunde depinde adesea de locul în care se află cheagul:

- Venele gambei: De obicei mai uşoară şi uneori fără simptome.

- Venele coapsei: Simptomele tind să fie mai vizibile.

Venele pelvine şi ale părţii superioare a piciorului (iliofemurală): E considerată mai periculoasă, deoarece prezintă un risc mai mare de rupere şi deplasare către plămâni.

În plus, deşi aceste simptome ar putea fi semne ale unui cheag de sânge, ele pot fi cauzate şi de alte afecţiuni.

Ce cauzează tromboza venoasă profundă?

Trei factori principali contribuie la tromboza venoasă profundă: deteriorarea peretelui venos, fluxul sanguin lent sau turbulent şi sângele care se coagulează prea uşor – un concept cunoscut sub numele de triada lui Virchow.

În mod normal, coagularea sângelui este utilă, deoarece opreşte sângerarea şi repară vasele deteriorate. Cu toate acestea, tromboza venoasă profundă începe adesea în zonele cu flux sanguin lent, cum ar fi în spatele valvelor mici din venele picioarelor. Când fluxul sanguin încetineşte, factorii de coagulare şi trombocitele nu sunt eliminate în mod eficient, permiţându-le să se acumuleze şi să rămână în contact prelungit cu peretele venos. Acest proces declanşează formarea cheagurilor, ducând la apariţia fibrinei - o proteină lipicioasă, insolubilă, care creează o plasă pentru a menţine cheagul.

În plus, fluxul lent reduce aportul de oxigen către peretele venos, deteriorând învelişul interior al vasului de sânge şi afectând funcţionarea normală a acestuia. Acest lucru transformă vasul de sânge într-un mediu propice formării cheagurilor.

Mai mult, deoarece cheagurile trombozei venoase profunde sunt de obicei mai mari decât cheagurile obişnuite, acestea sunt mai puţin susceptibile de a se dizolva singure.

În loc să aibă o singură cauză directă, tromboza venoasă profundă se dezvoltă de obicei atunci când mai mulţi factori se combină pentru a declanşa formarea unui cheag, care apoi interacţionează cu căptuşeala venei, provocând inflamaţie şi creşterea cheagului.

Factori de risc

Anumiţi factori cresc riscul de tromboză venoasă profundă:

- Leziuni ale venelor: Acestea pot fi cauzate de fracturi, leziuni musculare severe sau intervenţii chirurgicale majore la nivelul abdomenului, pelvisului, şoldurilor sau picioarelor, tromboză venoasă profundă anterioară sau consumul de droguri injectabile. Aceşti factori pot deteriora vasele de sânge, încetini fluxul sanguin sau creşte coagularea sângelui, făcând mai probabilă formarea cheagurilor.

- Flux sanguin lent: Acest lucru se întâmplă adesea în timpul repausului la pat, al mişcărilor limitate, cum ar fi purtarea unui ghips la picior, al perioadelor lungi de stat în poziţie şezând (în special cu picioarele încrucişate), zborurilor lungi sau paraliziei.

- Hipercoagulabilitate: Sângele are o tendinţă crescută de coagulare. Riscul este crescut de factori genetici, cum ar fi deficienţele de anticoagulante naturale (proteina C, proteina S, antitrombina III) sau mutaţia factorului V Leiden; factori dobândiţi, inclusiv cancer, infecţii, boli de inimă, afecţiuni autoimune sau inflamatorii, probleme renale, arsuri, utilizarea estrogenului, fumatul, hipertensiunea arterială şi diabetul; şi antecedente familiale de tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară, care pot reflecta tulburări de coagulare ereditare sau factori comuni de stil de viaţă şi sănătate.

- Niveluri crescute de estrogen: Acest lucru poate rezulta din utilizarea contraceptivelor care conţin estrogen, terapia de substituţie hormonală după menopauză sau sarcina şi cele trei luni după naştere. Estrogenii cresc riscul de formare a cheagurilor de sânge, acţionând asupra receptorilor de estrogen din ficat pentru a modifica producţia de factori multipli de coagulare, anticoagulanţi şi fibrinolitici, schimbând în cele din urmă echilibrul către o stare procoagulantă.

- Fumatul: Fumatul creşte considerabil riscul de tromboză venoasă profundă prin deteriorarea vaselor de sânge, îngroşarea sângelui, încetinirea circulaţiei şi favorizarea inflamaţiei, toate acestea contribuind la formarea cheagurilor.

- Deshidratarea: Când sunteţi deshidratat, sângele se îngroaşă şi circulaţia încetineşte, crescând riscul de formare a cheagurilor.

- Vaccinurile COVID-19: După vaccinarea împotriva COVID-19 au fost raportate diverse fenomene adverse cardiovasculare, inclusiv tromboză venoasă profundă. Un studiu din 2024 a constatat că, după prima doză de vaccinuri COVID-19 pe bază de ARNm, riscul era cu aproximativ 13% mai mare, iar după a doua doză, cu aproximativ 23% mai mare decât în mod normal. Au fost raportate cazuri de tromboză venoasă profundă care au apărut în intervalul de la câteva ore la câteva zile după vaccinare. Un studiu realizat în august a constatat că vaccinurile cu vector adenoviral, precum AstraZeneca şi Johnson & Johnson, prezintă un risc mult mai mare de formare a cheagurilor de sânge grave decât vaccinurile cu ARNm.

- Cheaguri anterioare: Un cheag anterior lasă atât o venă deteriorată, cât şi un mediu propice formării cheagurilor, ceea ce face ca tromboza venoasă profundă să fie mai probabilă în viitor.

- Un cateter introdus într-o venă centrală: Acest lucru creşte riscul de tromboză venoasă profundă, deoarece perturbă fluxul sanguin normal şi irită peretele venos, ceea ce favorizează formarea cheagurilor.

- Factori constituţionali: Acestea sunt caracteristici individuale care predispun o persoană la tromboză venoasă profundă. Riscul creşte odată cu vârsta, majoritatea cazurilor apărând la persoanele peste 40 de ani. Datele din SUA sugerează că afro-americanii şi americanii de rasă albă au o rată mai mare de tromboză venoasă profundă şi complicaţii asociate acesteia în comparaţie cu populaţiile hispanice şi asiatice.

- Obezitatea: Obezitatea creşte nivelul proteinelor care favorizează formarea cheagurilor şi încetineşte fluxul sanguin în vene, în special în picioare.

- Ciclismul: În cazuri rare, ciclismul extrem şi prelungit poate creşte riscul de tromboză venoasă profundă din cauza statului prelungit pe scaun în timpul călătoriei, deshidratării, exerciţiilor fizice susţinute şi mişcărilor repetate ale genunchilor care pot irita vena poplitee. Muşchii gambei măriţi pot, de asemenea, comprima vena, iar afecţiuni precum sindromul de compresie a venei poplitee pot contribui şi mai mult la obstrucţia venelor şi formarea cheagurilor.

- Anumite boli cronice: Acestea includ boli de inimă, boli pulmonare, cancer şi tratamentele sale, boli inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn şi colita ulcerativă, şi afecţiuni care îngroaşă sângele, inclusiv policitemia vera şi niveluri ridicate de trombocite.

Cum se diagnostichează tromboza venoasă profundă?

Un medic va evalua mai întâi simptomele şi rezultatele examenului fizic pentru a estima probabilitatea de a avea tromboză venoasă profundă înainte de a efectua teste.

- Ecografia: Acesta este principalul instrument de diagnostic. Verifică fluxul sanguin în vene şi detectează tromboza venoasă profundă prin vizualizarea cheagurilor, revelarea venelor care nu se comprimă normal sau vizualizarea fluxului sanguin redus. Este foarte precisă pentru cheagurile din coapsă şi din spatele genunchiului, dar mai puţin fiabilă pentru cheagurile din pelvis sau gambă.

- D-dimer: Măsoară o substanţă eliberată atunci când organismul descompune un cheag de sânge. Nivelurile ridicate pot sugera un cheag recent, dar testul este foarte sensibil şi nu foarte specific, ceea ce înseamnă că adesea arată rezultate ridicate din alte motive decât tromboza venoasă profundă. Cele mai precise teste D-dimer, cum ar fi testul ELISA, detectează niveluri ridicate la aproximativ 95% dintre persoanele care au cu adevărat un cheag.

Pentru pacienţii cu un risc ridicat de tromboză venoasă profundă, medicii prescriu de obicei o ecografie împreună cu un test D-dimer. O ecografie pozitivă confirmă tromboza venoasă profundă, în timp ce un D-dimer normal plus o ecografie negativă ajută la excluderea acesteia. Dacă D-dimerul este ridicat, dar ecografia este negativă, ecografia trebuie repetată sau poate fi necesară o altă metodă de imagistică, cum ar fi venografia tomografică computerizată cu contrast sau venografia prin rezonanţă magnetică.

- Venografia: Acest test diagnostic invaziv era considerat odată standardul de aur pentru diagnosticarea trombozei venoase profunde, dar nu mai este metoda preferată. Acesta implică injectarea unui colorant special pentru raze X direct într-o venă din picior sau gleznă. Colorantul se deplasează în sus pe picior, permiţând vizualizarea venelor pe un ecran cu raze X şi revelând locaţia precisă şi extinderea oricăror cheaguri de sânge.

- Analize de sânge: Se pot efectua analize de sânge pentru a verifica problemele de coagulare şi problemele conexe.

Tratamentele pentru tromboza venoasă profundă

Tratamentul pentru tromboza venoasă profundă se concentrează pe reducerea simptomelor, prevenirea emboliei pulmonare şi scăderea riscului de complicaţii pe termen lung.

1. Anticoagulante

Cunoscute şi sub denumirea de diluanţi ai sângelui, aceste medicamente sunt principalul tratament pentru tromboza venoasă profundă.

Cu excepţia cazurilor cu risc ridicat de sângerare, pacienţii cu suspiciune moderată până la ridicată de tromboză venoasă profundă ar trebui să înceapă anticoagularea înainte de confirmarea diagnosticului, dacă nu se poate obţine prompt o ecografie de compresie.

Diferite tipuri de anticoagulante sunt utilizate pentru persoanele cu afecţiuni diferite. De exemplu, tromboza venoasă profundă asociată cancerului este tratată cu heparine specifice sau inhibitori ai factorului Xa (o enzimă). Pacienţii cu afecţiuni hepatice necesită adesea heparină cu greutate moleculară mică, în timp ce cei cu afecţiuni renale severe au nevoie, de obicei, de antagonişti ai vitaminei K. Pentru femeile însărcinate, heparina cu greutate moleculară mică este cea mai sigură opţiune. Antagoniştii vitaminei K sunt adesea preferaţi pentru pacienţii cu antecedente de sângerări gastrointestinale sau dificultăţi în administrarea constantă a medicamentelor.

Informaţi-vă medicul despre toate medicamentele, suplimentele şi vitaminele pe care le luaţi, deoarece unele dintre ele pot interacţiona cu anticoagulantele.

Toate medicamentele anticoagulante pot creşte riscul de sângerare, astfel încât persoanele care le iau au nevoie de monitorizare regulată pentru a preveni sângerările excesive sau neobişnuite.

2. Filtru pentru vena cavă inferioară

Dacă anticoagulantele nu pot fi utilizate sau nu sunt eficiente, se poate plasa un mic filtru în vena cavă inferioară — o venă mare care transportă sângele către inimă — pentru a captura cheagurile înainte ca acestea să ajungă la plămâni.

Procedura de plasare este minim invazivă: medicul introduce filtrul printr-o mică incizie în gât sau în zona inghinală, folosind un cateter.

3. Medicamente pentru dizolvarea cheagurilor

Medicamentele trombolitice, denumite adesea „medicamente pentru dizolvarea cheagurilor”, dizolvă cheagurile de sânge. Deoarece pot provoca sângerări grave, inclusiv la nivelul creierului, acestea sunt utilizate numai în cazuri grave. Medicamentele trombolitice sunt de obicei rezervate pacienţilor cu tromboză venoasă profundă recentă (sub 14 zile) în venele pelvine sau ale părţii superioare a picioarelor, care sunt altfel sănătoşi, au o speranţă de viaţă de cel puţin un an şi un risc scăzut de sângerare.

Terapia trombolitică poate fi administrată fie sistemic, prin perfuzie intravenoasă, fie direct în vena afectată, prin tromboliză ghidată prin cateter, care permite dozarea ţintită şi mai puţine efecte secundare.

4. Trombectomie

În cazuri rare, se efectuează o procedură chirurgicală numită trombectomie pentru a îndepărta un cheag dintr-o venă a piciorului. Chirurgul face o mică incizie în apropierea cheagului şi îl îndepărtează folosind instrumente specializate, restabilind imediat fluxul sanguin normal.

5. Ciorapi de compresie

Ciorapii de compresie pot ajuta la ameliorarea simptomelor precum disconfortul la nivelul picioarelor, durerea şi oboseala. Este important să alegeţi o pereche potrivită situaţiei dvs.: de obicei este necesară o reţetă şi trebuie stabilit un nivel specific de compresie (scăzut, mediu sau ridicat).

Ciorapii de compresie graduală sunt cei mai strânşi la gleznă şi se relaxează treptat spre gambă şi coapsă, favorizând fluxul sanguin din venele superficiale către venele mai profunde.

6. Medicamente tradiţionale chinezeşti pe bază de plante

O meta-analiză din 2022 a nouă studii care au implicat 730 de pacienţi a comparat tratamentul trombozei venoase profunde a membrelor inferioare cu rivaroxaban (un anticoagulant obişnuit) singur faţă de rivaroxaban combinat cu medicina tradiţională chineză (MTC). Terapia combinată a demonstrat o eficacitate clinică îmbunătăţită şi un profil de siguranţă mai bun, inclusiv un risc mai mic de complicaţii hemoragice şi alte efecte adverse.

O formulă utilizată frecvent este Decoctul pentru eliminarea stazei sanguine. Denumită iniţial Decoctul Xuefu Zhuyu, această formulă este compusă din 11 plante, inclusiv sâmburi de piersică, şofran, lemn dulce şi angelică. Este utilizată pentru îmbunătăţirea fluxului sanguin şi s-a demonstrat că ajută persoanele cu tromboză venoasă profundă prin reducerea formării cheagurilor şi a inflamaţiei în vene. Formula poate ameliora afecţiunea prin oprirea activităţii trombocitelor şi a anumitor celule albe din sânge (neutrofile).

Unele formule tradiţionale chinezeşti pe bază de plante pot fi utilizate împreună cu medicamentele occidentale convenţionale pentru a îmbunătăţi rezultatele tratamentului. Deoarece sunt necesare mai multe cercetări, consultaţi un medic specialist în medicina tradiţională chineză înainte de a utiliza aceste terapii.

Abordări naturale şi legate de stilul de viaţă în cazul trombozei venoase profunde

Aceste abordări nu pot vindeca tromboza venoasă profundă, dar pot ameliora simptomele. Recidivele trombozei venoase profunde sunt frecvente: aproximativ 5% până la 30% dintre persoanele care suferă de tromboză venoasă profundă vor avea o recidivă în termen de cinci ani de la primul episod.

1. Sfaturi pentru îngrijirea la domiciliu

Aceste măsuri pot ajuta, de asemenea, la prevenirea trombozei venoase profunde.

• Când staţi aşezat pentru perioade lungi de timp, ridicaţi-vă şi mergeţi la fiecare una sau două ore şi purtaţi haine largi şi confortabile.
• În timp ce staţi aşezat, menţineţi picioarele active ridicând călcâiele cu degetele de la picioare pe podea, ridicând degetele de la picioare cu călcâiele pe podea şi tensionând şi relaxând muşchii picioarelor.
• Evitaţi fumatul şi deshidratarea, care pot agrava tromboza venoasă profundă.

2. Anumite alimente

Studiile arată că consumul de alimente cu potenţial antiinflamator ridicat poate ajuta la reducerea cheagurilor de sânge în vene, în timp ce consumul de alimente ultra-procesate creşte riscul.

Vitamina E poate avea un efect uşor de subţiere a sângelui. Unele dovezi sugerează că administrarea a 600 UI pe zi poate contribui la reducerea riscului de tromboză venoasă profundă. Cel mai bine este să o obţineţi din alimente. Vitamina E se găseşte în alimente precum uleiul de măsline, spanacul, broccoli, migdalele, avocado, kiwi şi mango. Aceste alimente pot acţiona ca anticoagulante naturale, deşi nu înlocuiesc tratamentul medical. Unele tipuri de carne şi fructe de mare furnizează, de asemenea, vitamina E, deşi adesea în cantităţi mai mici decât sursele vegetale; opţiuni bune includ peştele gras, precum şi carnea şi păsările de curte.

Alte alimente comune care susţin sănătatea venelor includ fructele de pădure, citricele, legumele cu frunze verzi, sfecla, usturoiul şi ceapa, precum şi roşiile.

Trifoiul dulce conţine cumarine, care se transformă într-un anticoagulant natural numit dicumarol. Acesta poate îmbunătăţi circulaţia, subţia sângele, ajuta la vindecarea rănilor şi reduce retenţia de apă. Un derivat al cumarinei este medicamentul anticoagulant warfarină, un anticoagulant prescris pe scară largă pentru tratarea trombozei venoase profunde.

3. Mersul pe jos

Mersul pe jos este recomandat persoanelor cu tromboză venoasă profundă pentru a ajuta la îmbunătăţirea fluxului sanguin în picioare. Simulările pe computer au arătat că, atunci când muşchiul semimembranos al piciorului se întinde sau se contractă în timpul mişcării, acesta poate reduce uşor presiunea asupra pereţilor venelor cu până la 10%. Cu toate acestea, modificările grosimii sângelui sau ale vitezei de curgere pot avea un efect şi mai mare asupra circulaţiei decât mişcarea musculară în sine. Cu toate acestea, mersul pe jos poate servi în continuare ca terapie complementară.

4. Antrenamente pentru partea inferioară şi superioară a corpului

Un studiu din 2024 a constatat că activitatea fizică după diagnosticarea trombozei venoase profunde este sigură şi poate reduce durerea şi gravitatea sindromului post-trombotic.

Exerciţii simple, cum ar fi rotirea gleznelor, ridicarea călcâielor, extinderea picioarelor sau ridicarea genunchilor spre piept, pot ajuta la reducerea riscului de tromboza venoasă profundă.

Chiar şi exerciţiile pentru partea superioară a corpului pot stimula fluxul sanguin în picioare, atât la persoanele sănătoase, cât şi la pacienţii cu tromboză venoasă profundă acută. Sesiunile scurte, de intensitate redusă — trei sesiuni de 30 de secunde — produc cel mai mare efect cu efort minim, ceea ce le face o alternativă potenţială sau o terapie suplimentară pentru prevenirea trombozei venoase profunde la persoanele care nu pot merge.

Cum pot preveni tromboza venoasă profundă?

Următoarele sfaturi vă pot ajuta să preveniţi sau să reduceţi riscul de a dezvolta tromboză venoasă profundă, precum şi să reduceţi riscul de recurenţă.

- Rămâneţi activ: Mişcaţi-vă cât mai repede posibil după ce aţi stat la pat, de exemplu după o operaţie, o boală sau o accidentare. Menţineţi o greutate sănătoasă şi evitaţi perioadele lungi de inactivitate.

- Utilizaţi măsuri preventive: Dacă aveţi un risc mai mare de tromboză venoasă profundă, discutaţi cu medicul dumneavoastră despre purtarea ciorapilor de compresie graduală sau administrarea de medicamente anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor.

- Utilizaţi dispozitive de compresie: Dispozitivele de compresie secvenţială sau compresia pneumatică intermitentă utilizează manşoane speciale pe picioare pentru a aplica o presiune uşoară şi a îmbunătăţi fluxul sanguin, contribuind la prevenirea formării cheagurilor.

- Utilizaţi stimularea electrică neuromusculară: O meta-analiză din octombrie a constatat că stimularea electrică neuromusculară îmbunătăţeşte semnificativ fluxul sanguin venos — măsurat prin viteza venoasă maximă şi volumul ejectat — sugerând că poate ajuta la reducerea stazei sanguine la nivelul membrelor inferioare, un factor cheie în prevenirea formării cheagurilor.

- Folosiţi medicina tradiţională chineză sub supraveghere medicală: Înainte de a utiliza orice medicament tradiţional chinezesc, discutaţi cu medicul dumneavoastră. Un studiu din 2018 a constatat că multe formule tradiţionale chinezeşti pe bază de plante sunt eficiente în prevenirea trombozei venoase profunde după operaţie. O meta-analiză din 2019 a constatat, de asemenea, că medicina tradiţională chineză combinată cu medicina occidentală convenţională este eficientă în prevenirea acestei afecţiuni.

Care sunt posibilele complicaţii ale trombozei venoase profunde?

În timp ce unele complicaţii ale trombozei venoase profunde sunt cronice şi nu pun viaţa în pericol, altele pot fi grave şi potenţial fatale, inclusiv:

- Embolie pulmonară: Tromboza venoasă profundă este principala cauză a emboliei pulmonare, una dintre cele mai frecvente şi grave complicaţii ale acesteia. O bucată dintr-un cheag se poate desprinde şi ajunge în plămâni, blocând fluxul sanguin şi putând cauza moartea. Embolia pulmonară este o urgenţă medicală. Sunaţi la Urgenţe dacă aveţi dureri în piept, dificultăţi de respiraţie, tuse (posibil cu sânge), bătăi rapide ale inimii, transpiraţii sau leşin.

- Tromboembolism venos recurent: Persoanele care au suferit o tromboză venoasă profundă prezintă un risc crescut de a dezvolta un alt cheag, fie sub forma unei tromboze venoase profunde recurente, fie sub forma unei embolii pulmonare. Recurenţa este mai probabilă la persoanele cu factori de risc permanenţi, cum ar fi cancerul, tulburările ereditare de coagulare sau imobilitatea prelungită.

- Hemoragie majoră asociată cu anticoagulante: Deoarece tromboza venoasă profundă este tratată în mod obişnuit cu medicamente anticoagulante, unele persoane pot prezenta complicaţii hemoragice grave. Acestea pot include hemoragie gastrointestinală sau, mai rar, hemoragie cerebrală, iar riscul este mai mare la persoanele în vârstă şi la cele cu anumite afecţiuni medicale sau care iau medicamente cu interacţiuni.

- Insuficienţă venoasă cronică: Această afecţiune pe termen lung poate apărea după ce un cheag de sânge afectează o venă a piciorului, provocând funcţionarea defectuoasă a acesteia. Sângele se acumulează în picior în loc să se întoarcă la inimă, provocând dureri şi umflături la nivelul picioarelor.

- Sindrom post-trombotic: Această complicaţie pe termen lung poate apărea la câteva săptămâni sau luni după o tromboză venoasă profundă la picior şi provoacă dureri cronice, umflături şi alte simptome persistente la nivelul picioarelor. Până la jumătate dintre persoanele cu tromboză venoasă profundă pot dezvolta această complicaţie. De asemenea, poate duce la ulcere sau răni, îngreunând mersul şi activităţile zilnice.

- Gangrena venoasă: Această complicaţie rară, dar gravă, apare atunci când un cheag blochează complet venele unui membru, de obicei un picior. Blocajul provoacă umflături severe, leziuni tisulare şi reducerea aportului de oxigen, ceea ce poate duce la moartea ţesutului (gangrenă) dacă nu este tratat.

- Ulcere venoase: Aceste răni deschise apar de obicei pe partea inferioară a picioarelor, ca urmare a fluxului sanguin deficitar în venele afectate.