Trei profesori universitari timişoreni, cu salarii de peste 10.000 de lei, prinşi în flagrant de DNA că luau mită de la studenţi pentru motivarea absenţelor

Pe 19 iunie 2024, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au realizat un flagrant la Facultatea de Inginerie şi Tehnologii Aplicate din cadrul Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara, într-un dosar ce vizează multiple fapte de corupţie comise de cadre universitare cu funcţii de conducere.

Cazul a vizat trei cadre didactice – Mihaela Moatăr (fost prodecan şi actual membru al Senatului universitar), Petru Ioan Dragomir (director de departament şi membru în Senat) şi Carolina Ştefan –, acuzate de luare de mită în formă continuată şi fraudarea fondurilor europene.

Potrivit anchetatorilor, studenţii erau obligaţi să achite între 100 şi 400 de lei pentru fiecare absenţă la cursuri, pentru a putea participa la examene. Sumele erau colectate de colegi ai acestora, iar banii ajungeau la profesori. În februarie 2024, Moatăr ar fi colectat 6.000 de lei, iar în iunie – încă 7.000. În momentul flagrantului, asupra ei s-au găsit 1.300 de lei, scrie Scena9.

Ironia situaţiei este că studenţii plăteau absenţe care, în realitate, aparţineau profesorilor, aceştia fiind acuzaţi că nu se prezentau la cursuri sau laboratoare, dar raportau activităţile ca efectuate integral pentru a-şi încasa salariile. Pontajele false erau semnate şi aprobate de conducerea facultăţii.

Chitanţe false şi ONG-uri paravan

Pentru justificarea plăţilor, unii studenţi primeau chitanţe în numele ONG-ului Institutul de Biotehnologia Plantelor, fondat de cadrele universitare şi condus de decanul Dorin Camen. Pe aceste chitanţe erau trecute justificări precum „înscriere în asociaţie” sau „tragere simulator cinegetic”. Banii nu ajungeau în conturile universităţii, ci în posesia personală a profesorilor.

Decontări fictive prin Erasmus

O altă componentă a anchetei vizează fraude cu fonduri europene. Potrivit procurorilor, profesorii implicaţi simulau participări la mobilităţi Erasmus în ţări precum Serbia, Croaţia sau Slovacia. În realitate, aceştia se deplasau doar o zi pentru a se înregistra, reveneau în ţară, dar decontau integral cazarea şi transportul pentru perioada întreagă, ajungând să încaseze câteva sute de euro fiecare.

Pe lângă Moatăr, Dragomir şi Ştefan, surse judiciare indică şi implicarea decanului Dorin Camen, vizat „în rem” (pentru faptă, nu persoană) în anchetă. Acesta ar fi depus documente false şi cereri antedatate pentru a-şi justifica deconturile Erasmus, deşi s-ar fi aflat în România.

Universitatea nu a aplicat sancţiuni

Toţi cei trei inculpaţi sunt în continuare angajaţi ai universităţii, cu normă de cercetare. Universitatea afirmă că aşteaptă soluţionarea anchetei penale pentru a aplica eventuale sancţiuni disciplinare. Decanul Dorin Camen a fost numit recent prorector pentru relaţii internaţionale şi coordonează chiar Biroul Erasmus, în ciuda suspiciunilor legate de fraudă cu fonduri europene.

Infracţiunile cercetate

Cadrele didactice sunt cercetate pentru:

• Luare de mită (plăţi ilegale pentru „absenţe”);

• Fals în înscrisuri şi uz de fals (pontaje şi chitanţe false);

• Obţinerea pe nedrept de fonduri europene, prin prezentarea unor documente neconforme în cadrul programului Erasmus .

Faptele s-au derulat în perioada 2022–2024 şi relevă un sistem organizat de corupţie la nivelul conducerii facultăţii. În ciuda salariilor de peste 10.000 de lei lunar, profesorii au găsit modalităţi de a obţine venituri suplimentare ilegale prin abuz de funcţie şi relaţii de subordonare cu studenţii.