Trecutul care bântuie. Legea pentru deconspirarea întregului personal al fostei Securităţi, pe masa Parlamentului

Un proiect de lege care vizează deconspirarea activităţii întregului personal al Securităţii - ofiţeri, colaboratori, informatori - ca aparat ideologic al regimului comunist în România în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 a intrat de curând în circuitul legislativ al Parlamentului.

Iniţiatorul legii - deputatul PNL Dan Cristian Popescu - a explicat că, prin demersul său, încearcă să reglementeze desecretizarea dosarelor fostei Securităţi comuniste aflate în prezent în arhivele SRI, SIE şi Ministerului Apărării Naţionale, dar care nu au fost predate până în prezent Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Politicianul arată că, până în prezent, au fost predate CNSAS o mare parte din dosarele de colaboratori şi informatori ale fostei Securităţi, dar au rămas totuşi în arhivele SRI şi SIE în jur de 100.000 de dosare care privesc personalul acestei instituţii, iar acest lucru nu se mai justifică pentru că au trecut deja 26 de ani de la schimbarea regimului comunist.

Prin menţinerea acestor dosare la SRI şi SIE, Dan Cristian Popescu consideră că se crează suspiciunea că persoanele care ar putea fi identificate încă pot influenţa viaţa social-economică şi politică a ţării.

"Acest scenariu a fost intens vehiculat în mass-media şi societatea civilă şi cred că a venit momentul să punem capăt tuturor speculaţiilor. Deşi legea nu are un caracter punitiv, dacă se va dovedi că există într-adevăr factori de decizie în România care au făcut parte din aparatul fostei Securităţi, ei vor fi nevoiţi să se retragă din viaţa publică, la presiunea opiniei publice. Iar acest lucru nu poate fi decât benefic societăţii, în ansamblul său", a argumentat Dan Cristian Popescu în favoarea proiectului său de lege.

În expunerea de motive, deputatul a dat ca exemplu pozitiv în acest sens, fosta RDG care a procedat la deconspirarea întregii arhive a STASI, prin Comisia Gauck, preşedintele comisiei Joachim Gauck ajungând apoi preşedintele Germaniei.

Motivele care stau la baza legii

"Până în prezent în România nu a existat o lege clară a lustraţiei prin care să fie stabilită şi considerată activitatea fostei Securităţi din perioada comunistă ca fiind un aparat ideologic care a sprijinit regimul comunist din România. S-a creat impresia ca numai membri de frunte ai nomenclaturii comuniste au fost cei care au susţinut acest regim. Există însă legislaţia adoptată după anul 1990 care a stabilit doar anumite aspecte legate de activitatea Securităţii comuniste din România şi care a condamnat formal o parte din persoanele care au desfăşurat activităţi represive în acea perioadă.

Chiar condamnarea comunismului în Parlamentul României a fost doar o formalitate, aceasta neavând consecinţe efective în a îndepărta persoanele care au aplicat şi au abuzat de puterea regimului comunist pentru a persecuta semenii lor în numele unei ideologii străine poporului român. Până în prezent, au fost predate CNSAS o mare parte din dosarele de colaboratori şi informatori ale fostei Securităţi comuniste, rămânând în prezent în arhivele SRI şi SIE un număr de aproximativ 100.000 de dosare ce privesc personalul din acestei instituţii.

Considerăm că după 26 de ani de la schimbare regimului comunist din România, nu se mai justifică nedeconspirarea acestor ultime dosare, iar prin menţinerea lor în situaţia actuală se crează suspiciunea că persoanele care ar putea fi identificate în acestea, încă pot influenţa viaţa social-economică şi politică a ţării. Prin similitudine, fosta RDG a procedat la deconspirarea întregii arhive a STASI, prin Comisia Gauck, preşedintele comisiei Joachim Gauck ajungând apoi preşedintele Germaniei.

De asemenea, necesitatea unei completări a legii lustraţiei privind regimul comunist se justifică şi prin faptul că această ideologie comunistă, care a distrus sentimentul natural de proprietate al românilor şi tradiţia statală românească, a fost impusă de o putere străină, prin forţă, începând cu anul 1945. Fără să-şi dea seama sau nu, cei care au participat la instaurarea unui astfel de regim şi l-au aplicat, au fost în esenţă în slujba unei puteri străine, mai exact fosta URSS.

Schimbări preconizate. Prin propunerea şi adoptarea unei legi privind deconspirarea întregului personal al Securităţi comuniste din România (ofiţeri, colaboratori, informatori) şi aducerea la cunoştinţa publică a persoanelor care au făcut parte din această instituţie represivă a statului comunist, se urmăreşte conştientizarea opiniei publice româneşti a faptului că această instituţie nu a fost în slujba poporului român, ci o anexă a unui regim impus cu forţa de o putere străină, iar consecinţele sunt destul de actuale sub toate aspectele: social-economice, politice sau culturale.

Legea se vrea a fi un act act normativ care, prin articolele ei, doar să identifice persoanele care au făcut parte din acest aparat represiv şi să comunice opiniei publice româneşti structura fostei Securităţi comuniste din România, iar prin aceasta să aducă o limpezire a vieţii politice actuale a ţării. Legea nu se vrea a avea un caracter punitiv pentru persoanele care au făcut parte din această instituţie a regimului comunist, ci doar a oferi, prin listele publicate ulterior, o imagine a istoriei României în perioada comunistă.

Prin publicarea acestor liste este evident că s-ar clarifica în sens pozitiv imaginea României privind statutul de ţară membră NATO şi UE, acest lucru neaducând niciun prejudiciu în faţa membrilor acestor instituţii cu tradiţii democratice. De asemenea, deconspirarea acestor ultime dosare ale fostei Securităţi comuniste din România nu ar bulversa deloc viaţa politică internă a ţării, ci dimpotrivă, prin ieşirea la iveală a adevărului din aceste documente, s-ar îndepărta multe suspiciuni privind anumite persoane care au ocupat sau ocupă în prezent funcţii publice."