Tranziţia egipteană îndepărtează femeile

S-a încheiat perioada de prezentare a candidaturilor la preşedinţia Egiptului, primele democratice după 60 de ani şi care îl vor înlocui pe Hosni Mubarak după revoluţia de anul trecut. Multe aşteptări şi o luptă aprigă pentru putere, înainte de cele două tururi care vor avea loc în mai şi iunie, notează luni ziarul La Razon.

Cu puţine minute înainte ca uşile Comisiei Electorale Prezidenţiale să se închidă, s-a înscris cel mai obscur dintre aspiranţii la preşedinţie: Omar Suleiman, fostul şef al serviciilor secrete ale lui Mubarak şi mâna lui dreaptă, singurul vicepreşedinte pe care l-a avut fostul dictator şi pe care l-a lăsat în funcţie la 11 februarie 2011. Cu look-ul său de spion, în costum închis şi ochelari de soare, Suleiman şi-a făcut o apariţie de vedetă, lansându-se în campanie ca 'Leul Egiptului'.

Candidatura lui de ultimă oră nu a fost singura surpriză într-o cursă care suscită deja controverse, foarte competitivă şi haotică. În final 23 de candidaţi au întrunit condiţiile pentru a se prezenta în cursă, dintre cei peste 1.300 de aspiranţi care au visat să devină noul faraon al Egiptului. Ar mai putea exista schimbări, înainte să se cunoască lista definitivă la sfârşitul lunii aprilie, listă pe care apar 18 nume şi nicio femeie.

Singura care aspira la preşedinţie, fosta prezentatoare de televiziune, politiciană utopică şi improvizată, Buzaina Kamel, nu a reuşit să strângă cele 30.000 de semnături necesare şi nici sprijinul vreunui partid reprezentat în parlament sau a 30 de deputaţi cum cere legea electorală. Intrarea în competiţie a unui candidat revoluţionar a prejudiciat-o: avocatul pentru drepturile omului, Jaled Ali şi candidatul cel mai tânăr şi-a atras sprijinul tinerilor şi forţelor liberale. Femeile care au avut un rol important în revoluţia din Piaţa Tahrir, au început să fie lăsate în afara noii hărţi politice.

După alegerile parlamentare doar opt femei au obţinut reprezentare şi un singur candidat copt - minoritatea religioasă care însumează 10 la sută din populaţie - a reuşit să intre în cursă. Cunoscutul opozant Ayman Nour, care a îndrăznit să-l sfideze pe Mubarak la alegerile prezidenţiale din 2005, ar putea fi descalificat în urma condamnării primite atunci. Nur a fost iertat de junta militară care conduce Egiptul de la căderea dictatorului şi care exercită funcţiile de şef de stat, cu câteva zile înainte de a expira termenul de înscriere, dar o curte administrativă a pus în chestiune această decizie la sfârşitul săptămânii.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu candidatul Fraţilor Musulmani, Khairat al-Shater al Shater, încarcerat şi el de Mubarak şi eliberat după revoluţie la 25 ianuarie fără să-şi fi ispăşit condamnarea. Prin urmare, Fraţii Musulmani au prezentat al doilea candidat de 'urgenţă': preşedintele Partidului Libertăţii şi Justiţie, Mohamed al-Moursi, dacă al-Shater va fi descalificat. Această forţă tăcută, care a trecut din semiclandestinitate la dominarea Parlamentului, a înfierat candidatura lui Suleiman şi a ameninţat cu o nouă rebeliune dacă va câştiga. Slabe speranţe are şi candidatul salafist, Hazem Abu Ismail, după ce s-a aflat ca mama lui a primit cetăţenie americană cu puţin înainte de a muri în 2006, fapt ce i-ar putea invalida candidatura.

Aspirantul minoritarilor copţi, un modest funcţionar la Poştă, este Nagah Meligui Sheta. Cartea lui de vizită este religia sa creştină într-o ţară musulmană. El a promis că legea islamică va continua să se aplice ca şi până acum în Egipt iar programul lui se axează pe economie. Candidatul tinerilor, Jaled Ali, este un avocat în vârstă de 40 de ani, şi este fondatorul unei ONG care a jucat un rol fundamental de opoziţie împotriva regimului înainte şi după revoluţie. Candidat de stânga, programul său se axează pe egalitatea socială şi libertăţile individuale.