Lukaşenko, din nou între Rusia şi UE

Săptămâna aceasta la Minsk este aşteptată eliberarea deţinuţilor politici şi revenirea ambasadorilor europeni, ceea ce ar însemna reluarea dialogului cu Bruxellesul. În acelaşi timp, operatorii de zboruri belaruşi speră la menţinerea comunicării aviatice între Republica Belarus şi Federaţia Rusă. Experţii văd o legătură între activizarea Republicii Belarus în direcţia europeană şi conflictul aviatic cu Rusia, notează, luni, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Autorităţile de la Minsk le-au declarat de trei ori săptămâna trecută oficialilor europeni că doresc să pună capăt escaladării conflictului. Iniţial, în timpul unei reuniuni pe marginea problemelor de politică externă, preşedintele Aleksandr Lukaşenko a dat de înţeles că este gata să îndeplinească principala condiţie pentru reluarea dialogului cu UE - eliberarea deţinuţilor politici. Este adevărat că, în acelaşi timp, Lukaşenko a încercat să se arate stăpân pe situaţie, nu ca o persoană nevoită să meargă la concesii. 'Nu suntem împotriva normalizării relaţiilor (cu UE), însă fără niciun fel de presiuni şi şantaj', a subliniat Lukaşenko, precizând că posibilitatea revenirii ambasadorilor ţărilor UE la Minsk va fi analizată în mod individual.

În opinia experţilor, declaraţiile lui Lukaşenko sunt mult prea încrezute. 'Dacă acum Minskul va încerca să-i împartă pe ambasadorii ţărilor din UE în buni şi răi, nu va exista nicio reconciliere', este de părere politologul Valeri Karbalevici. În opinia sa, ameninţarea cu o abordare selectivă faţă de ambasadorii UE 'este o retorică belicoasă', deoarece prin demersul lor colectiv diplomaţii europeni au dat de înţeles că poziţia lor este unică.

Cu precizări ceva mai conciliante a venit ministrul belarus al afacerilor externe Serghei Martânov. 'Nu le-am cerut ambasadorilor europeni să plece din Belarus (...) Ne-am declarat întotdeauna în mod direct şi deschis interesul pentru dezvoltarea unor relaţii normale cu UE. Ceea ce se întâmplă astăzi nu convine, desigur, în niciun fel Republicii Belarus', a spus Martânov.

Vinerea trecută în dialog s-a implicat şi şeful Administraţiei prezidenţiale Vladimir Makei. Acesta i-a explicat Bruxellesului în ce fel poate fi obţinută democratizarea Republicii Belarus: în mod sigur nu prin sancţiuni. Makei a dat de înţeles că suspendarea dialogului productiv între Belarus şi UE a fost provocată de sancţiunile iniţiate de Bruxelles, iar restabilirea dialogului va fi posibilă doar dacă viitoarea reuniune a Consiliului UE, care va avea loc la sfârşitul lui aprilie, nu va conţine decizii contraproductive pentru Belarus. 'Suntem deschişi unui dialog normal, calm.(...) Dacă va fi luată în spiritul dialogului, decizia UE va deveni un fundal minunat pentru revenirea ambasadorilor UE în Belarus', a declarat şeful Administraţiei Lukaşenko.

Practic, Lukaşenko 'îi propune UE pacea', este de părere Valeri Karbalevici. În opinia expertului, lui Aleksandr Lukaşenko îi este cel mai tare teamă de faptul că ţării sale i se va retrage dreptul de a organiza Campionatul Mondial de Hochei din 2014. 'Congresul Federaţiei Internaţionale de Hochei în timpul căruia va fi dezbătută această problemă ar urma să aibă loc în mai. De aceea, este necesar să se reuşească dezgheţarea relaţiilor cu UE, pentru a obţine o decizie favorabilă', subliniază expertul.

Un alt factor care obligă Minskul să meargă la o conciliere cu Bruxellesul îl constituie relaţiile cu Rusia. Experţii au atenţionat că, după revenirea lui Putin la Kremlin, Moscova va începe să-i ceară lui Lukaşenko plata pentru sprijinul economic şi politic extern, în primul rând sub forma accesului la piaţa belarusă şi a participării la privatizare. Experţii credeau că acest lucru nu se va întâmpla mai devreme de toamnă, însă 'războiul aerian' declanşat de curând a dat de înţeles că o amânare nu mai poate exista.

'Războiul aviatic ruso-belarus nu este războiul companiilor aviatice pentru zone de influenţă pe piaţă - acesta este războiul lui Lukaşenko şi al lui Putin, în timpul căruia Kremlinul explică mecanismul pe care îl va folosi pentru a-l 'convinge' pe liderul belarus', este de părere tovarăşul de luptă al fostului candidat la preşedinţie Andrei Sannikov, Nikolai Halezin. 'Kremlinul nu plănuieşte să cumpere (compania aviatică belarusă) 'Belavia': el vrea să preia compania aviatică din contul datoriilor şi de dorit împreună cu alte zeci de companii naţionale', consideră politicianul.

Ministerul Transporturilor al Federaţiei Ruse i-a atenţionat joia trecută pe colegii belaruşi cu privire la faptul că din 13 aprilie 'Belavia' nu va putea realiza zboruri în alte oraşe ruseşti cu excepţia Moscovei. La ora actuală, compania aviatică belarusă mai are curse spre Sankt Petersburg, Ekaterinburg şi Kaliningrad.