Titus Corlăţean, supărat că ţările din Schengen nu ne-au vrut

Ministrul de Externe Titus Corlăţean şi-a exprimat într-un discurs televizat supărarea că aderarea României la Schengen a fost amânată şi că ţările membre Schengen au găsit "tot felul de pretexte" pentru a nu ne primi în spaţiul de liberă circulaţie european.

De vină pentru faptul că România nu a intrat în Schengen, afirmă Corlăţean, sunt europenii care "îşi inventează tot felul de pretexte" şi, desigur, fostele guverne ale României, în timp ce actualii guvernanţi, care au făcut tot ce le-a stat în putinţă şi putere, plătesc consecinţele unor lucruri care "n-au nici o legătură cu ei."

Corlăţean a apreciat poziţia premierului Ponta care a transmis Europei, prin Ministrul de Interne, Radu Stroe, că Guvernul nu mai vrea "să fie stabilit un termen pentru aderarea la Schengen, care să nu fie respectat."

"Autorităţile de la Bucureşti nu stau în genunchi, cu mâna întinsă, astfel că au transmis europenilor că aşteaptă să fie anunţate când va exista consens pentru primirea în acest spaţiu. Nu se pune problema de a abandona un obiectiv legitim al României, respectiv al Bulgariei. În acelaşi timp, nici nu poţi să stai în genunchi şi să stai cu mâna întinsă, câtă vreme noi am îndeplinit criteriile clare, obiectivele tehnice din acquis-ul Schengen şi, în acelaşi timp, plătim pentru lucruri care n-au legătură cu noi", a declarat, vineri seara, la Digi24, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, citat de Mediafax.

În opinia lui Corlăţean, motivele pe care europenii le-au invocat pentru a amâna aderarea la Schengen a României, precum raportul MCV, sunt doar pretexte, în realitate refuzul vest-europenilor fiind motivat de "situaţia socială, economică, de criza din Europa din aceşti ani".

Potrivit ministrului de Externe, subiectul Schengen este "prizonierul unor circumstanţe nefavorabile", în condiţiile în care criza economică favorizează un curent populist, xenofob şi rasist "tot mai consistent".

Reamintim, cu privire la raportul MCV menţionat de Corlăţean, că motivul oficial pentru care aderarea ţării noastre la Schengen nu a mai figurat pe agenda consiliului JAI (reuniunea miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne) întrunit pe 5-6 decembrie la Bruxelles, a fost lipsa unui consens al ţarilor membre cu privire la acceptarea ţării noastre în Schengen.

Un consens pe tema aderării era exclus, căci Olanda a anunţat în toamnă, după revocarea din funcţie a procurorului DNA Papici, la ordinul premierului Ponta, că va aştepta publicarea raportului MCV al CE pentru România, pentru a lua o decizie privind aderarea ţării noastre la Schengen. Publicarea raportului trebuia să aibă loc în 2013 dar a fost amânată pentru 2014, pentru ca "episodul" Papici să poată fi analizat, ceea ce a eliminat practic posibilitatea unui consens la Consiliul JAI din acest an.

La toate acestea s-au adăugat, desigur, şi alţi factori, precum frica ţărilor occidentale, afectate şi ele de criză, că muncitorii din România şi Bulgaria, mai ieftini, le vor lua locurile de muncă, cerând mai puţini bani pentru munca lor, "frica" naţionaliştilor din Franţa că va fi invadaţi de rromi care fură şi cerşesc etc.

Titus Corlăţean a mai declarat că guvernele anterioare ale României "au greşit" pentru că au "supralicitat" chestiunea aderării la Schengen, dar în prezent s-a luat decizia de a nu mai crea un orizont de aşteptare.

"Noi dorim şi mâine dacă este [să aderăm la Schengen]. Dar nu putem să stăm în funcţie de cum vă reglaţi (...) balanţa de putere înainte de alegeri, cum încercaţi să deveniţi mai simpatici propriilor cetăţeni atunci când prestaţia economică e mai slabă în ţara respectivă. Or, din acest punct de vedere vom vedea ce se întâmplă. Dar nu este cazul să creăm un orizont de aşteptare. Asta a fost o greşeală în anii anteriori, din partea clasei politice de la Bucureşti, s-a supralicitat pe această temă, s-au creat orizonturi de aşteptări", a subliniat ministrul de Externe, citat de hotnews.ro

Oficialul român a evidenţiat faptul că nici guvernările anterioare nu au rezolvat această situaţie, deşi era "o perioadă mai de pace în Europa". "Ei, nu s-a putut nici atunci, cu atât mai dificil este acum când criza economică încă este prezentă în Europa", a punctat el circumstanţele "atenuante" pe care le are guvernul Ponta pentru eşecul acceptării noastre în spaţiul de liberă circulaţie european.

Consiliul JAI de la care, până în vară, România aştepta cu optimism vestea că vom întra în Schengen la începutul anului viitor, a anunţat că "va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen, atunci când vor exista condiţii favorabile."

La insistenţele jurnaliştilor privind o dată mai exactă pentru reluarea chestiunii, ministrul lituanian de Interne a evitat un răspuns, reiterând necesitatea "unor condiţii favorabile" pentru aderarea celor două state la Spaţiul Schengen, a declarat, joi, Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne, a cărui ţară asigură Preşedinţia UE.

Până când condiţiile vor fi prielnice pentru Schengen, Guvernul Ponta s-a orientat spre alianţe cu Guvernul de la Beijing. Recent la Bucureşti, în contextul unui summit aflat sub auspiciile Uniunii Europene, China - Uniunea Europeană (partea ei de centru şi de est) şi unde s-a vorbit despre Uniunea Europeană, oficialii români au înlocuit steagul UE (şi NATO) cu steagul Chinei.

Drapelele NATO şi UE au fost scoase din instituţii, un drum a fost asfaltat în două zile, iar podeaua de marmură de la Palatul Parlamentului a fost placată cu parchet sintetic, toate acestea făcându-l pe premierul Chinei să declare că se simte la Bucureşti "ca acasă". Mai mult, deşi protocolul nu impunea, premierul Ponta a ţinut sa îl conducă la avion pe omologul său.

Reacţia Bruxelles-ului nu s-a lăsat aşteptată. Astfel, un diplomat european, citat sub protecţia anonimatului de cotidianul Financial Times, aprecia că forumul de la Bucureşti face parte dintr-o strategie a Beijingului de a diviza Uniunea Europeană pentru a o cuceri, mai apoi. Şi, că întâlnirea din România vine într-un moment în care China şi Uniunea Europeană tocmai traversează o fază de negocieri - asupra cărora, prin vizita la Bucureşti şi întâlnirea cu premierii din regiune, conducerea comunistă doreşte să pună presiune.