Ţiganii din România strâng rândurile
Ţiganii din România încearcă să strângă rândurile, 50 de organizaţii de romi reunindu-se la Sibiu în scopul de a forma un grup comun, care să-i reprezinte în faţa autorităţilor, în condiţiile în care cei circa 2,5 milioane de ţigani din România sunt dezbinaţi de 20 de ani, scrie ziarul austriac Die Presse.
Şefii a 50 de organizaţii de romi din România s-au reunit marţi la Sibiu, pentru a forma un grup de coordonare care să reprezinte în mod unitar interesele romilor în faţa autorităţilor, fiind semnată o rezoluţie pentru înfiinţarea aşa-numitului Grup de Coordonare a Acţiunilor Publice şi Politice ale Organizaţiilor de Romi din România. Iniţiativa pentru înfiinţarea grupului, care urmează să fie format din maxim 20 de reprezentanţi ai romilor, aparţine lui Florin Cioabă, preşedintele Centrului Creştin al Romilor, cunoscut şi sub numele de Regele Cioabă II. Dezbinarea dintre romi are o influenţă negativă asupra vieţii comunităţii, afirma regele autodeclarat al romilor, motivându-şi iniţiativa. În România există la vremea actuală nu mai puţin de 250 de organizaţii de romi, la Sibiu fiind convocate 50 din aceste organizaţii. Prin aceasta se încearcă să se obţină o acţiune comună, dat fiind că romii au fost dezbinaţi timp de 20 de ani şi au fost manipulaţi, comunităţile de romi trăind în sărăcie, explica Cioabă. "Noi, reprezentanţii romilor, avem noi înşine partea de vină pentru aceasta", recunoştea Cioabă.
Actualmente, conform datelor oficiale, trăiesc în România circa 535.000 de romi, ceea ce înseamnă doi la sută din totalul populaţiei. În general se crede însă că numărul real al romilor este mai degrabă între 1,5 şi 1,8 milioane, la o populaţie totală de 21 de milioane. Unele organizaţii non-guvernamentale vorbesc chiar despre un număr de 2,5 milioane de romi. Motivul acestei diferenţe este printre altele faptul că, la recensăminte, mulţi romi se declară "români". La nivel politic, romii sunt reprezentaţi de aşa-numita Partidă a Romilor, existând pe deasupra şi un rege autodeclarat (Cioabă II) şi un împărat (Iulian). Deşi oficial nu există discriminare vizavi de romi, sondajele de opinie indică o atitudine generală negativă, de respingere, din partea populaţiei în ce priveşte această minoritate. În ciuda unor succese, integrarea romilor nu a reuşit. Mulţi romi trăiesc în "societăţi paralele", cu legi proprii, în comunităţi unde sărăcia şi analfabetismul sunt dominante, ceea ce se reflectă negativ în ce priveşte şomajul şi rata criminalităţii.
Autorităţile româneşti s-au plâns tot timpul că nu au un partener unitar de discuţii în rândul comunităţilor de romi, ceea ce a împiedicat realizarea unor programe durabile de integrare. Prin constituirea grupului de coordonare urmează ca acest lucru să se rezolve. Obiectivul grupului este acela de a fi un partener de nădejde al guvernului în elaborarea şi aplicarea programelor pentru sprijinirea minorităţii rome. În acest scop, reprezentanţi ai grupului urmează să activeze drept consilieri pe lângă guvern. Există de asemenea planuri pentru organizarea unui congres la Bucureşti, la sfârşitul lui ianuarie.
Cioabă arăta că grupul de coordonare va reprezenta până la 80 la sută din romii din România. El nu a lăsat nicio urmă de îndoială în ce priveşte seriozitatea intenţiilor sale. "În activitatea noastră politică nu suntem nici preşedinţi, nici regi, nici împăraţi", spunea Cioabă, salutând faptul că guvernul actual a pus deja la dispoziţie mijloace financiare pentru programele în favoarea romilor, de exemplu bani pentru construirea a 300 de case.
