Tensiune mare în Cârdăşie. Kelemen Hunor, „ignorat şi umilit”, îi dă ultimatum lui Ponta

Kelemen Hunor, UDMR
Kelemen Hunor, UDMR (Epoch Times România)

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, că este extrem de nemulţumit de demersul Ministerului Afacerilor Externe, condus de Titus Corlăţean, în ceea ce priveşte iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, acuzând faptul că a fost aplicată o "gândire depăşită" care l-a pus în situaţia de a fi "ignorat şi umilit", motiv pentru care i-a dat ultimatum premierului Victor Ponta, cu care urmează să poarte miercuri o ultimă discuţie, relatează Mediafax.

Cum au apărut tensiunile din cârdăşia PSD-UDMR

UDMR a depus în 2013, la Comisia Europeană (CE), un proiect de iniţiativă cetăţenească, prin care se solicită aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici - "Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală", "Politica de dezvoltare regională", "Participarea şi implicarea societăţii civile", "Egalitate şi anti-discriminare", "Media audio-vizuală şi conţinutul digital" şi "Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale".

Comisia Europeană a respins iniţiativa cetăţenească referitoare la protecţia minorităţilor naţionale - Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor, pe motiv că aceasta este "în mod evident în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii". CE susţine că un astfel de proiect încalcă Tratatul de la Lisabona, care prevede că asemenea chestiuni ţin de competenţa statelor membre, nu de competenţa europeană, în consecinţă, astfel de probleme trebuiesc reglate prin legi naţionale.

Iniţiatorii au atacat decizia Comisiei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, spre supărarea UDMR, MAE, condus de Titus Corlăţean, s-a poziţionat de partea UE, formulând o cerere de intervenţie care a şi fost acceptată.

Poziţia MAE român

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că poziţia exprimată de MAE privind iniţiativa cetăţenească "Minority SafePack" reprezintă "o poziţie consecventă a statului", "o chestiune de stat" şi nu "un orgoliu de ordin personal". De altfel, acesta a subliniat că "exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii şi nici compromisului politic".

"Cele două iniţiative cetăţeneşti privind minorităţile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană şi statutul acestora au fost respinse anterior de Comisia Europeană. Această respingere a ţinut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competenţele naţionale ale statelor membre. Decizia de respingere a celor două Iniţiative cetăţeneşti a fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale. România a trimis cerere de intervenţie în ambele cauze, iar într-una dintre ele a participat şi la faza scrisă prin transmiterea observaţiilor", transmitea în cadrul unui comunicat Titus Corlăţean.

Maghiarii, supăraţi pe atitudinea lui Titus Corlăţean

"Poziţia MAE privind iniţiativa cetăţenească iniţiată de UDMR este nepotrivită, sunt lucruri amestecate care nu aveau ce căuta într-o astfel de declaraţie, şi vorbesc doar de iniţiativa noastră, făcută de mine şi de şase politicieni din diferite state ale UE, oameni cu o carieră politică şi un prestigiu foarte mare. Cred că a fost o greşeală amestecarea Ungariei, pentru că nu este niciun cetăţean ungar printre iniţiatori, şi asta denotă o gândire depăşită, care ar trebui să fie depăşită în secolul al XXI-lea, mai ales când vorbim de generaţia noastră, de generaţia politicienilor de 40 de ani, care credeam că nu suntem infectaţi de un virus din perioada naţional-comunistă. De aceea m-a mirat acest amestec. Este o gândire depăşită şi nu vreau să spun că este neapărat gândirea lui Titus Corlăţean, dar este una asumată de ministrul de Externe", a declarat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR afirmă că spre deosebire de atitudinea lui Titus Corlăţean, care susţine că România a fost lezată de iniţiativă, state precum Danemarca, Italia, Germania Austria nu s-au simţit lezate şi nu au intervenit pentru a ataca iniţiativa respectivă vizând minorităţile naţionale.

"Dacă MAE şi ministrul de Externe cred că este cazul ca în secolul al XXI-lea să se lupte cu 50 de milioane de cetăţeni europeni din diferite state aparţinând diferitelor minorităţi lingvistice, etnice şi naţionale, eu nu am ce să fac", a precizat Kelemen, adăugând că nu are o dispută personală cu Titus Corlăţean, nu are orgolii personale, dar totuşi "există principii şi există şi onoare".

În opinia acestuia, situaţia creată în urma demersului MAE este una "destul de neplăcută pentru toată lumea". "Eu am militat pentru coaliţia cu PSD, noi, când am făcut această coaliţie, ne-am gândit pentru o perioadă mai lungă, până în 2016, şi cred că ar trebui să meargă până în 2016, dar nici nu pot să fiu pus în situaţia de a fi ignorat, umilit şi să aflu, ulterior, că România a intervenit într-un astfel de proces unde eu sunt parte a procesului. Nu pot să intru în proces ca membru al Cabinetului împotriva mea, nu se poate, este o situaţie neplăcută. Indiferent că este vorba despre poziţia MAE sau o altă poziţie, Titus Corlăţean are destulă experienţă pentru a putea ghici că, fără să ne consulte şi mergând în această direcţie, la un moment dat va fi o tensiune, va fi o situaţie care va necesita o discuţie mai amplă", a adăugat Kelemen Hunor.

Ultimatum pentru Ponta

Kelemen Hunor a precizat că a avut deja o discuţie cu premierul Ponta şi "de la el aştept un răspuns, nu poziţia MAE sau a ministrului de Externe sunt cele care mă interesează".

Preşedintele UDMR spune că rezolvarea problemei, din punct de vedere procedural, este una extrem de simplă, şi anume agentul guvernamental care a depus solicitarea de intervenţie poate depune o notificare prin care spune că România se retrage din acest proces.

"Asta am propus eu, în 4 iunie, fiindcă România a depus în 2 iunie această solicitare de intervenţie, am avut atunci o discuţie cu premierul Ponta. A trecut o lună şi eu nu am ieşit în presă, cred că discuţia pe această temă se poartă în coaliţie, dar sigur, nu avem la dispoziţie tot anul şi tot ciclul electoral. Se poate rezolva totul foarte repede, nu am dat un termen, dar lucrurile se precipită şi noi considerăm că în câteva zile putem închide acest subiect, în funcţie de decizia premierului. Miercuri voi fi la şedinţa de Guvern şi avem ocazia de a discuta", a mai arătat liderul Uniunii.

Întrebat cât de departe este dispusă să meargă UDMR în susţinerea punctului său de vedere privind iniţiativa cetăţenească şi dacă se poate ajunge până la ieşirea de la guvernare, Kelemen a spus că este deranjat când cineva nu îl ia în serios.

"Aveam impresia că unii nu m-au luat în serios, am spus de la început că este o chestiune foarte serioasă. Eu am respectat cuvântul dat de fiecare dată faţă de partener, am fost un partener loial, indiferent despre cine a fost vorba. Pe mine mă deranjează când cineva nu mă ia în serios şi crede că îşi poate permite orice şi poate să ia o decizie fără să ne consulte. Nu vreau să răspund la această întrebare deoarece consider că nu trebuie purtată o astfel de discuţie sub presiuni. Ce a apărut în presă cu ameninţări cu ieşirea de la guvernare sunt aprecierile ziariştilor şi analiştilor politici. Premierul cunoaşte foarte bine şi exact poziţia mea şi va lua o decizie analizând toate datele", a menţionat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a anunţat că vineri va avea loc şi o şedinţă a Consiliului Permanent al UDMR în care se va aborda şi această temă a iniţiativei cetăţeneşti, „în funcţie de decizia premierului”.

Potrivit "Gândul", Kelemen Hunor ar fi purtat o discuţie cu premierul Ponta în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenţiei MAE, însă, potrivit unor surse din Coaliţie, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, i-ar fi transmis premierului că un pas înapoi echivalează cu demisia sa.

În aceste condiţii, UDMR pare gata să ia decizia cea mare - ieşirea de la guvernare, dar despre acest lucru se poate discuta doar după ce va avea loc o ultimă discuţie între Kelemen Hunor şi Victor Ponta.