Tehnologia, religia noastra din umbra

Stiinta este la ora actuala un fel de, hai sa spunem, religie organizata. Este, probabil, cel mai promovat, raspandit si obsedant mod de gandire al contemporaneitatii. Adeptii ei sunt prezenti in toate satele din toate statele, nici un colt de lume nu scapa. La fel cum ne putem mira ca in cladirea fostei primarii din municipiul Cluj-Napoca (prima usa pe dreapta) exista o doamna functionara care inca bate formularele la masina de scris, poate vom ramane cu gura larg cascata cand o sa vedem la televizor ca un pusti dintr-un satuc indian are un hdd cu mufe SATA 2 in carcasa calculatorului personal.

Azi nu mai poti sa fii un om integrat in societatea moderna daca nu stii sa dai un search pe Google sau sa-ti pui telefonul pe mute. Nu mai poti fi un copil de acceptat in gasca din spatele blocului daca n-ai telefon cu Bluetooth - “Nu stii ce-i ala Bluetooth?”- sau daca n-ai trecut de campania orcilor din Warcraft 3. Daca in schimb, cineva incearca sa-si declare credinta in ceva mai inalt decat stiinta actuala, societatea se intoarce impotriva lui si il declara un caz pierdut, un superstitios amarat. Daca nu crezi in stiinta esti dat la o parte si luat in deradere; daca nu te folosesti de stiinta si tentaculele ei omniprezente, risti sa nu-ti gasesti un loc de munca; daca nu crezi in stiinta iti mai raman doua variante, ori ramai singur si astepti sa mori de foame, ori pleci la cules de capsuni undeva prin vestul Europei, dar trebuie sa ai grija sa nu divulgi nimanui lipsa ta de credinta, pentru ca vei fi tras la raspundere la modul ironic, dar serios. Bineinteles, poti opta intotdeauna sa renunti la tine si sa te convertesti.

Religie vs. Tehnologie

Suntem plini de aceste tehnologii care mai de care mai avantajoase si promitatoare. De la masinile hibrid, iPhone-uri si bulele de aer din masinile de spalat, pana la periutele de dinti cu baterii si fotoliile care ne fac masaj si pe care le testam prin mall-uri sub privirile iscoditoare ale trecatorilor; toate aceste unelte ne promit o stare de mai bine, o viata lunga si plina de fericire, in care toata lumea se intelege cu toata lumea; un fel de paradis (?).

Religia are templele ei, manastirile ei si icoane de pus pe pereti. Stiinta are-n schimb laboratoare de cercetare, sali de conferinte si monitoare de pus pe birou in fata carora ne ingenunchem zilnic in pretiosul timp liber.

Oamenii religiosi poarta la gat insemnele religiei de care apartin. Altii pot fi recunoscuti dupa culoarea robei in care isi fac aparitia in public. Un exemplu interesant este o religie din Asia Centrala, religia sikh, unde barbatii trebuie sa poarte asupra lor in mod obligatoriu cinci lucruri, numite panj kakaar, si anume: par lung numit Kesh; un pumnal; niste pantaloni scurti albi numiti Kachchhera; o bratara de metal, Kara, si un iatagan la brau. Fara astea nu esti sikh.

Devotatii tehnologiei sunt putin mai subtili, dar nu putem nega faptul ca si aceasta neo-religie are simbolistica sa vestimentara. Astfel, vedem ca unii poarta in jurul urechii un fel de carcel de plastic inchis la culoare, numit hands-free, pe care-l asorteaza adesea cu un sacou negru si ochelari de soare. Altii isi atarna la gat un pandativ slim cu touch screen, pe care-l mai iau la pipait cand intervine, vrei-nu-vrei, un moment de plictiseala, sau pur si simplu cand vor sa fie in centrul atentiei. Exista si o parte mai retrasa a acestei doctrine, aceeia care nu-si afiseaza in mod direct crezul, dar au lipit pe geamul din spate al masinii un abtibild pe care scrie “I love APPLE”, si asta nu inseamna ca “Imi plac MERELE”, ci inseamna ca individul are ascuns undeva pe-acasa sau prin buzunare un obiect idolatric marca Apple.

Religia are lideri spirituali, arhiepiscopi, episcopi, preoti predicatori, calugari care isi expun convingerile in institutiile lor religioase. Predicatorii stiintei alcatuiesc insa o retea mult mai organizata si omniprezenta de propavaduitori ai doctrinei. De la cercetatorii cunoscutelor laboratoare stiintifice impreuna cu toata mass-media care-i promoveaza orbeste, pana la profesorii universitari si invatatoarele din clasele I-IV, toti acestia au menirea de a forma mentalul populatiei prin transmiterea unui sistem prestabilit de gandire stiintifica. Daca vii cu o alta abordare a problemelor nu treci examenul.

Stiinta este asemanatoare cu religia din multe aspecte, dar ii lipseste mila cu desavarsire. Ai dreptul sa traiesti o viata normala in societate in postura de ateu convins, dar nu-ti ramane nici o sansa daca, in schimb, vrei sa te lepezi de stiinta.

Știinţa este asemănătoare cu religia din multe aspecte, dar îi lipsește mila cu desăvârșire. Ai dreptul să trăiești o viaţă normală în societate în postura de ateu convins, dar nu-ţi rămâne nici o șansă dacă, în schimb, vrei să te lepezi de știinţă.

Materie vs. Spirit

De la religie la stiinta nu pare sa fie decat un pas, iar de la materie la spirit chiar mai putin. Partea transcendentala a stiintei vine in contact cu publicul prin experimente ca cele ale japonezului Masaru Emoto si cristalizarea moleculelor de apa; sau cele ale lui Cleve Backster care a demonstrat stiintific ca plantele ne pot citi gandurile, ca au emotii si ca pot recunoaste oamenii. Astazi, oamenii de stiinta recunosc in cercetarile lor chiar si faptul ca gandurile emise de creierul uman sunt alcatuite din materie. Studiate cu tehnologia actuala, gandurile, ideile noastre, oricat de neobservate ar putea trece, pot fi depistate prin metode stiintifice. Constiinta, ratiunea noastra ar putea fi explicata chimic.

Asta ne conduce la ideea ca domeniul materialitatii si cel al spiritualitatii nu sunt chiar atat de diferite, sau ca de fapt sunt unul si acelasi lucru. Daca noi putem sa schimbam structuri moleculare doar prin gandurile pe care le emitem, daca putem crea valuri de emotie in organismele vegetale din apropiere doar printr-o simpla intentie, ce s-ar intampla daca intreaga masa de oameni de pe planeta ar gandi mai pozitiv? Sau ce s-ar intampla daca mintile oamenilor ar fi golite de principii, iar in locul lor s-ar instala tot felul de mentalitati rusinoase? Care ar fi oare impactul asupra naturii si cum ar riposta mediul inconjurator in urma unei degenerari morale accelerate la nivel global?

Spirit vs. Tehnologie

Ar trebui oare sa renuntam la tehnologie in viata nostra? Cu certitudine nu, doar poate ar trebui sa echilibram fragilitatea tehnologiei cu robustetea spiritului uman. Volatilitatea tehnologiei a fost demonstrata de ultimul dezastru din Japonia. In fata ostilitatii naturii, oamenii au fost cei care au facut diferenta, o mana de voluntari impiedicand "apocalipsa atomica". Tehnologia ramane numai o unealta in mana homo sapiens. Ar fi trist ca homo sapiens sa devina o unealta in mana tehnologiei.

Totusi cat de aproape suntem de acest lucru?