Tadjikistanul condiţionează prezenţa bazei militare ruseşti pe teritoriul său

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a efectuat joi o vizită oficială în Tadjikistan, unde a discutat cu liderii republicii stadiul de aplicare a acordurilor încheiate în timpul recentei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin la Duşanbe. S-a dovedit că, în pofida promisiunilor făcute, Tadjikistanul nu intenţionează să ratifice acordul privind prezenţa pe teritoriul său a unei baze militare ruseşti atât timp când Federaţia Rusă nu le va oferi muncitorilor imigranţi tadjici un statut privilegiat şi nu va anula taxele pentru livrările de produse petroliere în Tadjikistan, notează vineri cotidianul rus Kommersant.

În deschiderea întrevederii cu omologul său tadjic Hamrohon Zarifi, Lavrov a amintit că de la Moscova la Duşanbe au venit multe delegaţii, dar că ruşii au acelaşi entuziasm în a dialoga cu partea tadjică. Cu toate acestea, asupra ministrului tadjic frecvenţa acestor vizite nu a avut, se pare, niciun efect: în timpul conferinţei de presă comune, Zarifi l-a numit iniţial pe preşedintele Rusiei 'Vladimir Viktorovici'' (în loc de Vladimir Vladimirovici Putin), iar apoi i s-a adresat la fel lui Serghei Lavrov.

Cu mult mai bine ţine minte Hamrohon Zarifi priorităţile ţării sale. Întrebat de Kommersant când exact va ratifica acordul cu Moscova cu privire la statutul celei de-a 201-a baze militare ruseşti, şeful diplomaţiei tadjice a răspuns: iniţial Rusia trebuie să aducă la îndeplinire condiţiile memorandumurilor semnate în timpul încheierii acordului privind baza militară.

În timpul vizitei lui Putin în octombrie la Duşanbe, cele două ţări au semnat un acord privind prelungirea cu 30 de ani a prezenţei bazei 201 din Tadjikistan, cel mai mare obiectiv militar terestru al Federaţiei Ruse în străinătate. În acelaşi timp, Moscova a promis să vină în întâmpinarea Duşanbe în patru probleme: implimentarea unui regim preferenţial pentru imigranţii tadjici, anularea taxelor vamale pentru exportul de produse petroliere ruseşti în Tadjikistan (1 milion de tone pe an), alocarea unei sume de 200 milioane de dolari pentru reînarmarea armatei tadjice şi posibile investiţii ruseşti în construcţia de centrale hidroelectrice de capacitate mică şi medie pe râurile din Tadjikistan.

Primele două promisiuni au fost fixate sub formă de memorandum, iar acum, potrivit lui Zarifi, Duşanbe aşteaptă ca acestea să fie transpuse în practică, înainte de a ratifica acordul privind baza militară, unul cheie pentru Rusia. La rândul său, Moscova insistă ca iniţial să fie soluţionate problemele de care este interesat Tadjikistanul, destul de numeroase.

Astfel, în problema privind liberalizarea regimului pentru imigranţii, cele două ţări au convenit ca cetăţenii tadjici să poată sta pe teritoriul Tadjikistanului până la 15 zile fără obligaţia de a se înregistra la autorităţile ruseşti şi să primească dreptul la muncă pentru o perioadă de 3 ani. Însă, a explicat pentru Kommersant o sursă de informaţie din cadrul delegaţiei ruse, înainte de a îmblânzi regimul, Moscova ar dori ca Duşanbe să-şi reglementeze cumva fluxurile de emigranţi ai muncii, trimiţându-i, de exemplu, prin organizaţii specializate. Însă autorităţile tadjice insistă ca regimul preferenţial să intre în vigoare imediat şi pe măsura funcţionării lui să se ocupe de reglementarea emigraţiei din ţară. Pentru Duşanbe aceasta este o problemă dureroasă: potrivit Băncii Centrale a Federaţiei Ruse, transferurile de bani din Rusia reprezintă aproape jumătate din Produsul Intern Brut (PIB) al Tadjikistanului.

În ceea ce priveşte problema livrării fără taxe a produselor petroliere ruseşti în Tadjikistan, discutabil este, potrivit cotidianului rus menţionat, punctul privind dreptul la re-export. Moscova nu doreşte ca Tadjikistanul să revândă combustibili ruseşti în terţe ţări, în timp ce Duşanbe nu este dispus deocamdată să ofere garanţii în acest sens.

Între timp, pentru Tadjikistan o soluţionare rapidă a problemelor privind migraţia şi cea petrolieră este importantă nu doar din punct de vedere financiar, ci şi geopolitic, subliniază Kommersant. Preşedintele tadjic Emomali Rahmon ar dori înainte de aceasta să desfăşoare o vizită în Rusia, pentru a-şi asigura sprijinul din partea Kremlinului pentru cursul său politic. O realizare de succes a acordurilor încheiate cu Moscova ar fi în acest sens destul de oportună.

La finalul negocierilor de joi, Serghei Lavrov a declarat că ambele probleme vor fi soluţionate în primul trimestru. O sursă a Kommersant din cadrul delegaţiei ruse a precizat: pentru Moscova este de o importanţă principială să-şi sincronizeze cu Duşanbe acordul cu privire la baza militară. 'Suntem gata să venim în întâmpinarea Tadjikistanului în pofida existenţei tuturor problemelor nesoluţionate, cu singura condiţie ca Duşanbe să ducă până la bun sfârşit procesul demarat în privinţa bazei', a spus interlocutorul cotidianului rus.