“Sunteţi un vid moral”. Vicepreşedinte Huawei luat la întrebări de parlamentarii britanici cu privire la etica companiei chineze

Şeful departamentului de securitate cibernetică al companiei hi-tech chineze Huawei a fost acuzat că este un “vid moral”, în cadrul unei audieri în Parlamentul britanic, când i s-au pus numeroase întrebări legate de poziţia etică a companiei chineze cu privire la afacerile făcute cu guverne care încalcă drepturile omului.

Directorul a mai afirmat că nu are niciun punct de vedere cu privire la cazul în care regimul comunist chinez încalcă drepturile omului.

John Suffolk, vicepreşedinte al Huawei şi director al companiei pentru securitate cibernetică globală şi confidenţialitate, a participat în 10 iunie la o audiere în Comisia pentru Ştiinţă şi Tehnologie, în Londra, unde s-a confruntat cu întrebări ale parlamentarilor din întregul spectru politic.

Norman Lamb, parlamentar din partea liberal-democraţilor şi preşedinte al Comisiei, a început sesiunea cu o întrebare legată de un raport publicat în luna aprilie de Institutul pentru Politică Strategică din Australia, care a evidenţiat rolul companiei chineze de telecomunicaţii în facilitarea monitorizării şi a oprimării în masă a milioane de uiguri şi alte minorităţi musulmane din regiunea nord-vestică chineză Xinjiang.

Raportul a susţinut că Huawei aprovizionează şi asistă aparatul poliţienesc din Xinjiang.

“Huawei oferă poliţiei din Xinjiang expertiză tehnică, asistenţă şi servicii digitale pentru a asigura ‘stabilitatea socială şi securitatea pe termen lung a regiunii Xinjiang’”, a precizat raportul, citând diverse rapoarte media.

“Nu sunteţi îngrijorat de faptul că sunteţi, oarecum, complice la astfel de abuzuri teribile ale drepturilor omului?”, a întrebat Lamb.

“Nu cred că noi ar trebui să emitem astfel de judecaţi. Poziţia noastră este următoarea: ceea ce facem este legal în ţările în care operăm? Acesta este criteriul nostru. Alţii trebuie să decidă dacă este corect sau greşit, în special guvernul ar trebui să o facă”, a afirmat Suffolk.

Când a fost întrebat de Lamb dacă o persoană ar trebui să facă afaceri cu o companie care este complice la abuzuri ale drepturilor omului, Suffolk a răspuns: “Cred că ar trebui să faceţi afaceri cu toate companiile care respectă legea”.

Parlamentarul conservator Julian Lewis a făcut presiuni asupra lui Suffolk în ceea ce priveşte această chestiune, afirmând că este o diferenţă între legi bune şi legi rele.

“Există multe legi în China, corect? Aşa cum existau multe legi în Germania nazistă. Unele legi sunt bune, unele legi sunt rele, unele ţări sunt totalitariste, state represive guvernate de un singur partid, şi aici este inclusă şi China comunistă, corect?”, a întrebat Lewis.

Anterior, Suffolk afirmase că Huawei va “condamna întotdeauna abuzurile comise împotriva drepturilor omului în orice ţară au loc acestea”.

Când a fost întrebat de Lewis dacă are o părere referitor la cazul în care statul cu partid unic în China încalcă drepturile omului, Suffolk a răspuns: “Nu am un punct de vedere cu privire la acest lucru”. Când a fost vizat din nou de Lewis să răspundă, Suffolk a repetat: “Nu am un punct de vedere personal privind acest lucru”.

“Sunteţi un vid moral?”, a precizat Lewis, după care l-a întrebat de două ori pe Suffolk dacă există vreun guvern represiv cu care Huawei nu ar desfăşura afaceri, atâta cât timp respectă legile acelei ţări.

“Nu m-am gândit niciodată la acest lucru. Nu aş putea să răspund”, a susţinut Suffolk.

“Este o poziţie 'remarcabilă' cea pe care aţi exprimat-o”, a subliniat Lamb.

Parlamentarul conservator Bill Grant l-a întrebat ulterior pe Suffolk: “V-aţi preface că nu vedeţi dacă ei ar avea legi imorale sau rele în aceste ţări?”

“După ce înţelegem legea, atunci vom opera în cadrul legii; nu emitem judecăţi”, a răspuns Suffolk.

Parlamentarul laburist Darren Jones l-a întrebat pe Suffolk dacă este de acord cu faptul că există o diferenţă între lege şi etică. Când Suffolk a încuviinţat acest lucru, Jones a întrebat în continuare: “Compania Huawei are vreo etică în privinţa cui îşi livrează [echipamentele şi tehnologia]?”

“Punctul nostru de plecare este mereu, în esenţă, acela că legea defineşte etica în ceea ce ne priveşte. Pentru că, în esenţă, guvernele trebuie să definească ce este corect sau greşit”, a răspuns Suffolk.

Jones a precizat că companiile sunt entităţi şi “pot lua decizii dacă doresc să facă afaceri cu anumiţi clienţi”.

Prezenţa lui Suffolk în faţa comisiei parlamentare a avut loc în contexul în care guvernul ţării urmează să ia o decizie în legătură cu eventuala folosire a echipamentelor Huawei în construirea reţelei 5G din Marea Britanie.

O decizie preliminară a Consiliului Naţional de Securitate al Marii Britanii, condus de premierul demisionar Theresa May – în care Consiliul a acceptat ca Huawei să furnizeze componente neesenţiale pentru reţea, dar a interzis tehnologia Huawei în cazul tuturor părţilor esenţiale – a fost divulgată mass mediei în luna aprilie.

SUA şi Australia au cerut Marii Britanii să interzică în întregime Huawei din reţeaua sa 5G din cauza temerilor că echipamentele companiei chineze ar putea fi folosite de Beijing pentru spionaj şi subminarea reţelelor de comunicaţii – temeri generate de legături strânse ale companiei cu Partidul Comunist Chinez.

Administraţia SUA a avertizat că ar putea limita schimbul de informaţii cu Marea Britanie în cazul în care aceasta ar permite accesul companiei Huawei în reţeaua 5G.

May va ocupa funcţia de premier până când Partidul Conservator va alege un nou lider, estimându-se că evenimentul va avea loc în cea de-a doua jumătate a lunii iulie.

Diverşi parlamentari conservatori şi foşti oficiali i-au cerut lui May să îşi reconsidere decizia de a permite companiei chineze să construiască unele părţi ale reţelei 5G, susţinând că decizia finală ar trebui să îi revină succesorului ei.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motive de securitate.