UE înfiinţează o nouă unitate de informaţii sub conducerea Ursulei von der Leyen
Comisia Europeană a demarat înfiinţarea unui nou organism de informaţii sub preşedinţia Ursulei von der Leyen, într-un efort de a îmbunătăţi utilizarea informaţiilor colectate de agenţiile naţionale de spionaj, potrivit Financial Times.
Unitatea, care urmează să fie creată în cadrul Secretariatului General al Comisiei, intenţionează să angajeze oficiali din întreaga comunitate de informaţii a UE şi să centralizeze informaţiile în scopuri comune, au declarat pentru Reuters patru persoane familiarizate cu planurile.
Invazia rusă pe scară largă în Ucraina şi avertismentele preşedintelui SUA, Donald Trump, privind reducerea sprijinului american pentru securitatea Europei au determinat UE să-şi reconsidere capacităţile interne de securitate şi să înceapă cel mai mare program de reînarmare de la Războiul Rece încoace.
„Serviciile de spionaj ale statelor membre ale UE ştiu multe. Comisia ştie multe. Avem nevoie de o modalitate mai bună de a le pune împreună şi de a fi eficienţi şi utili pentru parteneri. În domeniul informaţiilor, trebuie să oferi ceva ca să primeşti ceva”, a declarat una dintre persoane.
Măsura se confruntă cu opoziţia unor oficiali de rang înalt din serviciul diplomatic al UE, care supraveghează Centrul de Informaţii şi Situaţii al blocului (INTCEN), aceştia temându-se că va duplica rolul unităţii şi îi va ameninţa viitorul, au adăugat sursele.
Planul nu a fost comunicat formal tuturor celor 27 de state membre, însă obiectivul unităţii este să atragă oficiali detaşaţi din agenţiile naţionale de informaţii.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că se „examinează modul de consolidare a capacităţilor de securitate şi informaţii. Ca parte a acestei abordări, se ia în considerare crearea unei celule dedicate în cadrul [Secretariatului General].”
„Conceptul este în curs de dezvoltare, iar discuţiile sunt în desfăşurare. Nu a fost stabilit un calendar specific”, a adăugat acesta, precizând că unitatea „s-ar baza pe expertiza existentă în cadrul Comisiei şi… ar coopera strâns cu serviciile corespunzătoare ale SEAE [Serviciul European de Acţiune Externă].”
Partajarea informaţiilor a fost mult timp un subiect delicat pentru statele membre ale UE. State mari, precum Franţa, cu capacităţi extinse de spionaj, au fost reticente în a împărtăşi informaţii sensibile cu partenerii. Apariţia guvernelor proruse în ţări precum Ungaria a complicat şi mai mult cooperarea.
Se aşteaptă ca oraşele-capitală din UE să reziste iniţiativelor Comisiei de a crea noi puteri de informaţii pentru Bruxelles, au declarat două dintre surse. Totuşi, ele au precizat că au existat de mult preocupări privind eficacitatea (INTCEN), în special pe măsură ce Europa răspunde războiului hibrid al Rusiei.
„Comisia nu va începe să trimită agenţi pe teren”, a spus o a doua persoană.
Sugestiile lui Trump potrivit cărora SUA ar putea reduce sprijinul pentru Europa — şi suspendarea temporară a asistenţei de informaţii pentru Ucraina în această primăvară — au evidenţiat dependenţa continentului de Washington pentru anumite capacităţi.
Noua unitate urmează decizia Ursulei von der Leyen de a înfiinţa un „colegiu de securitate” dedicat pentru comisarii săi, pentru a fi informaţi cu privire la probleme de securitate şi informaţii. Ea a mai luat măsuri pentru finanţarea achiziţiilor de arme pentru Ucraina şi lansarea proiectului de satelit Iris².
Partajarea de informaţii în cadrul UE datează încă de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra SUA, care au determinat agenţiile de spionaj din Franţa, Germania, Italia, Olanda, Spania, Suedia şi Marea Britanie să înceapă centralizarea evaluărilor de securitate clasificate.
Acest proces a devenit ulterior mai instituţionalizat, s-a extins pentru a include şi alte state membre iar, în 2011, a fost adus sub umbrela serviciului diplomatic al UE.
