"Sunt vremuri negre". Profesor la Oxford: Singurul candidat care are o viziune e Georgescu, dar e una distopică, urâtă

Dacă ne uităm la toţi candidaţii, nimeni nu are o viziune. Singurul care o viziune - însă una distopică, urâtă - este exact candidatul Călin Georgescu, care vrea să întoarcă România în trecut, a atras atenţia, într-o intervenţie la Digi24, Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice la Universitatea Oxford.

Jurnalistă: Continuăm discuţia cu invitaţii noştri. Sunt vremuri negre. Ne amintim, cumva, prin ce a trecut Europa în anii ’30. Exagerăm oare? E chiar atât de negru sau încă nu vedem pe deplin dimensiunea dezastrului?

Corneliu Bjola: Nu, e negru şi va fi şi mai negru. Dar, ca să prefaţez acest lucru, m-aş întoarce puţin la un gând cu care m-a provocat domnul Ion M. Ioniţă (redactor-şef Historia). Şi această întoarcere, să spunem, în anii ’30 are legătură cu lipsa de leadership. Şi dânsul l-a menţionat pe domnul Corneliu Coposu. Acum, dacă ne întoarcem puţin, vedem că România nu prea a avut lideri valoroşi. Şi trebuie să înţelegem puţin când vorbim de leadership la ce anume ne referim.

Domnul Coposu e un exemplu bun, pentru că era un om care nu ţipa, nu dădea cu pumnul, nu se impunea prin limbaj violent, era un om destul de reţinut în exprimare. Şi, totuşi, avea o carismă extraordinară. De unde venea acea carismă? Cred că din două surse. Una este această imagine pe care o avea ca disident, ca om care a făcut închisoare comunistă, dar care nu a făcut prea mult caz. Nu şi-a pus-o pe rever să defileze cu ea foarte mult.

Cred că al doilea element foarte important la domnul Coposu şi care este relevant în acest context actual era faptul că avea o viziune. Când vorbeam, ne uităm atunci la domnul Coposu şi ştiam instinctiv în ce direcţie merge. Ştiam că merge în Vest, că vrem să ne desprindem de acel sistem întunecat, vasalizat, al Uniunii Sovietice. Deci, nu trebuia să exprime explicit. El simboliza acea direcţie. Şi avea credibilitatea să exprime, pentru că ambele elemente contează.

De ce acest exemplu este relevant astăzi? Pentru că, dacă ne uităm la toţi candidaţii, nimeni nu are o viziune. Şi eu nu o spun peiorativ în acest sens. Singurul care poate are o viziune, dar este o viziune distopică, este exact candidatul Georgescu. Exact opusul domnului Coposu. Vrea să ne scoată. E foarte articulat. E distopică. E urâtă. E exact elementul de care am vrut să scăpăm. Dar are o viziune care are un anumit apel, o anumită semnificaţie pentru ceilalţi.

Pe partea cealaltă, din păcate, nu avem acest instinct. Dacă ne uităm la doamna Lasconi, chiar şi la domnul Nicuşor Dan, sau la doamna Birchall, sau domnul Antonescu, dacă devin preşedinţi, ce înseamnă acest lucru? Unde este acel element instinctiv pe care domnul Coposu, să spunem, îl proiecta natural? Şi asta e o problemă, să spunem, şi pentru domnul Nicuşor Dan, care, probabil, stă mai bine decât ceilalţi în sondaje, pentru că, în momentul de faţă... da, este văzut ca alternativa cea mai bună dintre aceştia. Dar nu are acel element care să-l proiecteze în faţa. Sau domnul Funeriu.

Cel care să se detaşeze cu o proiecţie, gen Coposu, care să-l simţi, să ştii că acolo mergi, şi că eşti credibil pe ceea ce spui, nu doar ceva difuz, cum ar fi „vrem UE”. Asta a fost în trecut. Acum trebuie să fii mult mai articulat şi să vii cu acel element adiţional, care e greu de măsurat, dar îl simţi.

Jurnalistă: Dar nu ajunge să spui: eu nu sunt Călin Georgescu?

Corneliu Bjola: Nu cred că mai contează. Oamenii, când se uită la tine, vor să vadă ceva, că în următorii patru ani vor fi în siguranţă, mai ales în acest context politic, care este foarte greu. În următoarele şase luni se va întâmpla ceva în Ucraina. Nu e foarte sigur în ce direcţie va merge. Rusia, de exemplu, cere în momentul de faţă mai mult decât a cerut acum un an.

Se întoarce la scrisoarea din decembrie 2021. Ca infrastructura NATO, trupele NATO din Estul Europei să fie oarecum înlocuite. Asta ar însemna pentru România ceva catastrofal, nu? Şi ce facem în aceste şase luni? Discutăm despre alegerile prezidenţiale... deci, în aceste şase luni, când au loc discuţii cruciale despre viitorul securităţii europene...

Jurnalistă: România nu e acolo.

Corneliu Bjola: Nu suntem.

Jurnalistă: Nu e parte din discuţii.

Corneliu Bjola: De-aia spuneam „negru” într-un sens. Pentru că suntem într-un moment în care avem o presiune externă extraordinară. Pentru unul dintre aliaţii de bază e puţin mai problematic în momentul de faţă. Avem o degringoladă la nivel european, nu neapărat degringoladă, dar mi-e greu să găsesc cuvântul, o căutare de soluţii la nivel european şi o dezangajare, în momentul de faţă, din partea României, blocată intern.

Cineva din acest grup - Lasconi, Nicuşor Dan, Funeriu, Antonescu - trebuie să se detaşeze şi să se întoarcă la acel instinct să proiecteze o viziune foarte clară, la care oamenii să se raporteze. Dar nu e vorba doar de viziune, cum spuneam, ci şi de credibilitate. Cine are credibilitatea cea mai bună să-şi asume şi să-i inspire pe ceilalţi să vină alături de el sau ea?