Experţi UE avertizează că România este ţinta maşinii de propagandă a Kremlinului: Nu vă lăsaţi înşelaţi

Săptămâna trecută a circulat o nouă — dar familiară — naraţiune menită să discrediteze alegerile democratice din România şi să alimenteze neîncrederea în instituţiile europene, relatează EU vs DISINFO.

Publicaţia citată are ca obiectiv principal creştrerea gradului de conştientizare şi înţelegere publică a operaţiunilor de dezinformare ale Kremlinului şi de a ajuta cetăţenii din Europa şi nu numai să dezvolte rezistenţă la informaţiile digitale şi la manipularea mass-media.

Într-un articol publicat joi, EU vs DISINFO relatează că în spaţiul public a fost lansată recent şi continuă să circule o naraţiune de dezinformare, potrivit căreia serviciile de informaţii franceze ar fi „fraudat” cumva alegerile din România pentru a bloca candidatura prezidenţială a candidatului pro-rus George Simion şi totul sub supravegherea unei aşa-zise „mafii europene”.

Povestea, amplificată de platforme pro-Kremlin şi canale marginale, susţine în mod fals că fondatorul Telegram, Pavel Durov, ar fi dezvăluit un complot al serviciilor secrete franceze pentru a cenzura vocile opoziţiei româneşti — iar această cenzură ar fi dus la „furtul alegerilor” de către elite. Naraţiunea nu se opreşte aici. Ea promovează ideea că „poporul nu decide niciodată nimic”, o afirmaţie menită să intensifice cinismul, diviziunile etnice şi neîncrederea în instituţii.

Postarea de pe Telegram naşte zvonuri, nu dovezi

Totuşi, iată ce s-a întâmplat de fapt. Durov a postat un mesaj în care susţinea că a fost abordat de oficiali ai serviciilor secrete franceze care i-ar fi cerut să „blocheze vocile conservatoare din România” pe Telegram — solicitare pe care a refuzat-o. Însă nu a oferit nicio dovadă şi nici nu a afirmat că această cerere ar fi avut legătură cu „fraudarea” alegerilor din România.

Guvernul francez a reacţionat rapid şi categoric. DGSE, agenţia franceză de informaţii externe, a negat ferm acuzaţia, declarând că nu a făcut nicio solicitare legată de vreun proces electoral. În schimb, contactele anterioare cu Telegram au vizat exclusiv conţinuturi legate de terorism şi protecţia copiilor.

Întregul episod este desprins direct din manualul de dezinformare al Kremlinului. Foloseşte tehnici clasice precum jumătăţi de adevăr insinuante, menţionarea unor persoane influente, amestecul dintre figuri reale şi motive fabricate, şi adăugarea unor insinuări xenofobe pentru a stârni emoţii. Scopul final? Subminarea încrederii publice în alegerile democratice, delegitimarea instituţiilor UE şi adâncirea diviziunilor politice dintre ţările europene.

Adevărul denaturat, încrederea sub asediu

Naraţiunea privind presupusa „victorie furată” a lui Simion se încadrează într-un trend mai amplu. Surse aliniate Kremlinului au susţinut anterior că UE ar fi orchestrat anularea alegerilor prezidenţiale din România din 2024 şi că urmărirea penală a candidatului Călin Georgescu ar fi fost o represiune susţinută de Occident. Acum, povestea este reluată cu adăugarea Franţei şi a lui Durov în ecuaţie, într-o încercare de a conferi credibilitate unei minciuni vechi.

Aceasta nu este jurnalism şi nici un act de avertizare publică. Este un război informaţional – conceput pentru a coroda democraţia din interior. Adevărata ameninţare nu vine din partea alegătorilor europeni, ci din partea celor care promovează conspiraţii şi haos în numele lor.

Nu vă lăsaţi înşelaţi.

Pe radarul nostru de dezinformare din această săptămână:

- Dezinformarea pro-Kremlin continuă să susţină naraţiunea că Rusia deţine toate atuurile, iar Ucraina este disperată pentru o încetare a focului. Această poveste o prezintă pe Rusia drept dominantă din punct de vedere militar şi pe Ucraina ca fiind slabă şi lipsită de putere, în ciuda pierderilor continue ale Rusiei şi a impasului de pe linia frontului. Afirmarea că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se teme de un acord între Donald Trump şi Vladimir Putin face parte dintr-un efort mai amplu al Kremlinului de a portretiza Ucraina ca lipsită de suveranitate şi diplomaţia occidentală ca manipulativă.

- O altă naraţiune falsă a susţinut că planurile de reînarmare ale UE ar distruge economia europeană, distorsionând un articol din Politico care, de fapt, discută despre cum cheltuielile de apărare ar putea stimula creşterea economică. Aşa-zisele avertismente ale experţilor citate nu provin din Politico, ci din surse fără legătură, ceea ce arată o tactică frecventă a Kremlinului: utilizarea vocii Occidentului pentru a răspândi mesaje înşelătoare.

- În fine, s-au reluat clişeele pro-Kremlin potrivit cărora Europa devine o dictatură în care libertatea de exprimare este suprimată, în timp ce se pretinde că Rusia oferă mai multă libertate şi securitate. În realitate, Rusia este clasată pe locul 171 din 180 de ţări în privinţa libertăţii presei de către Reporters Without Borders, continuând să reţină jurnalişti, să impună legi dure împotriva dizidenţei şi să pedepsească exprimarea paşnică a opiniilor. Această naraţiune face parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului de a inversa realitatea, de a distrage atenţia de la cenzura severă din Rusia şi de a portretiza democraţiile occidentale ca fiind opresive, în timp ce albesc abuzurile autoritare interne.