SUA, India şi Japonia lansează un exerciţiu maritim comun în vestul Pacificului

Exerciţiul maritim comun, numit Malabar, se va derula pe durata a 8 zile şi se va concentra pe război anti-submarin, operaţiuni de interdicţie maritimă şi pregătire în domeniul apărării aeriene.

Manevrele urmăresc să îmbunătăţească cooperarea dintre marinele celor trei ţări.

În timp ce exerciţiul Malabar a început în 1992 sub forma unui exerciţiu maritim bilateral India-SUA, anul trecut Japonia a devenit un participant permanent.

Marina indiană desfăşoară în acest an două dintre fregatele sale cu rachete ghidate cu tehnologie stealth – echipate cu arme şi senzori – o corvetă echipată cu rachete şi o navă de aprovizionare.

Flota a 7-a a Marinei SUA, staţionată în Yokosuka în Japonia, va trimite un portavion, inclusiv avioane de luptă F-18, un submarin nuclear de atac şi avioane de recunoaştere.

La rândul ei, Japonia va implica un portelicopter din noua clasă Hyuga, precum şi un avion de patrulare P-3C Orion şi un avion de salvare US-2, conform Deutsche Welle.

Un parteneriat trilateral

Exerciţiul simbolizează întărirea parteneriatul strategic trilateral dintre SUA, India şi Japonia, pe fundalul amplificării revendicărilor teritoriale expansive ale Chinei şi a poziţiei tot mai agresive a acesteia în Mările Chinei de Sud şi Est.

Beijingul revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud, generând dispute teritoriale cu unele dintre naţiunile din Asia de Sud-Est precum Vietnam şi Filipine. În plus, China are o dispută aprinsă cu Japonia ce implică un grup de insule nelocuite în Marea Chinei de Est.

În încercarea de a contracara revendicările Chinei, Marina SUA a organizat mai multe operaţiuni de promovare a libertăţii de navigare în Marea Chinei de Sud. Iar exerciţiul Malabar din acest an are loc în largul coastei Japoniei, în apropierea contestatelor insule Diaoyu (sau Senkaku) în Marea Chinei de Est.

“Exerciţiul demonstrează îndrăzneala celor trei ţări de a provoca atitudinea tot mai agresivă a Chinei în domeniul maritim, demonstrând în acelaşi timp angajamentul lor pentru protejarea libertăţii de navigaţie în regiune”, a declarat expertul militar Chietigj Bajpaee de la King's College în Londra.

Acest punct de vedere este împărtăşit şi de Milan Vaishnav, un analist politic de la Carnegie Endowment for Internaţional Peace în Washington. El susţine că exerciţiul trimite un mesaj Chinei că cele trei democraţii şi puterile asiatice doresc şi sunt capabile să lucreze împreună pentru a păstra echilibrul puterii în regiunea Asia-Pacific.

Îmbunătăţirea interoperabilităţii

Analiştii susţine că la nivel operaţional, obiectivul primar al acestui exerciţiu maritim este acela de a îmbunătăţi interoperabilitatea dintre Marinele celor trei ţări, accentul fiind pus pe apărarea aeriană şi războiul anti-submarin.

Bajpaee a declarat că, pentru Japonia, exerciţiul va fi de asemenea o oportunitate pentru a-şi prezenta platformele militare, în condiţiile în care urmăreşte să îşi intensifice exporturile în domeniul apărării. Iar pentru India, consideră analistul, exerciţiul demonstrează dorinţa Marinei ţării de a-şi proiecta puterea dincolo de spaţiul litoralului său în Oceanul Indian.

Exerciţiul are loc “după ce India a declarat că se angajează să protejeze securitatea maritimă şi libertatea de navigaţie ... în Marea Chinei de Sud... după vizita preşedintelui Obama în India în 2015”, a mai susţinut Bajpaee.

Marea Chinei de Sud este o linie comercială asiatică vitală, prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari anual. Marea acoperă o suprafaţă de 3,5 milioane de km pătraţi şi China doreşte să revendice cea mai mare parte a acestei zone. Malaezia, Taiwan şi Brunei au la rândul lor pretenţii teritoriale asupra Mării Chinei de Sud.

În raportul său anual către Congresul SUA privind activităţile militare chineze în 2015, Departamentul american al Apărării a estimat că revendicările teritoriale ale chinezilor au dus la adăugarea a peste 1.300 de hectare de uscat pe cele şapte insule artificiale pe care le-a ocupat în Arhipelagul Spratly în decurs de doi ani.

În plus, una dintre principalele temeri ale Washingtonului este faptul că Beijingul ar putea desfăşura avioane de luptă şi alte arme în insulele disputate Spratly.