Sturgeon nu obţine suportul lui May pentru un “Brexit flexibil”

Premierul scoţian, Nicola Sturgeon, care conduce guvernul scoţian descentralizat, s-a plâns că discuţiile sale din Londra de luni cu premierul britanic, Theresa May, au fost foarte frustrante.

“Nu ştiu mai multe despre negocierile privind Brexitul decât am ştiut înainte de discuţii”, a declarat Sturgeon reporterilor după discuţiile de pe Downing Street.

Sturgeon s-a plâns de faptul că se discută despre un aşa-zis “Brexit dur”, când Marea Britanie va urmări să controleze imigraţia în ţară, chiar dacă acest lucru ar însemna să îşi piardă accesul la piaţa unică a blocului european.

Liderul scoţian a cerut, în schimb, un “Brexit flexibil”, care va permite Scoţiei să îşi păstreze accesul la piaţa unică a Uniunii Europene.

O singură poziţie de negociere

Premierul May a respins, luni, propunerea lui Sturgeon. Premierul britanic a insistat că ţara sa trebuie să prezinte o “poziţie unică britanică” când vor începe negocierile cu Bruxelles-ul în 2017.

În schimb, Londra va crea o comisie pentru a asigura aportul celor trei naţiuni descentralizate în ceea ce privşte relaţia viitoare a Marii Britanii cu Europa.

Într-un referendum ce a avut loc pe 23 iunie 2016, alegătorii britanici au decis cu 51,9% ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană (Brexit), în timp ce 48,1% au votat pentru rămânerea ţării lor în blocul european. Prezenţa la vot a fost de 72%. Londra cu 59%, Scoţia cu 62% şi Irlanda de Nord cu 55% au fost singurele regiuni care au votat împotriva Brexitului.

Sturgeon a avertizat-o pe May într-un interviu televizat în legătură cu consecinţele severe pe care le va avea un Brexit dur asupra Scoţiei, adăugând că “nu sunt pregătită să stau pe loc şi să las acest lucru să se întâmple”.

Mai mult, Sturgeon a lansat un proiect privind un al doilea referendum de independenţă a ţării de Londra, după ce un vot similar a eşuat în 2014.

Avertisment la adresa liderilor

May a convocat întâlnirea de luni pentru a discutat ce rol vor juca Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor in procesul Brexitului.

Purtătoarea de cuvânt a premierului britanic a declarat că May i-a avertizat pe alţi lideri să nu submineze negocierile prin desfăşurarea propriilor lor discuţii cu Bruxelles-ul. Guvernul May a declarat că va declanşa Articolul 50 – adică, lansarea oficială a discuţiilor privind ieşirea Marii Britanii din UE – la sfârşitul lui martie 2017.

Criză constituţională?

Experţii au avertizat în legătură cu riscul unei crize constituţionale dacă May nu ia în considerare poziţia fiecăreia dintre cele patru naţiuni ale Regatului Unit – inclusiv Marea Britanie – când va desfăşura negocierile asupra termenilor Brexitului.

Pe lângă temerile privind Scoţia, există motive de îngrijorare că Brexitul ar putea submina un acord de pace semnat în 1998 cu Irlanda de Nord, care ar putea reactiva o graniţă strictă cu Republica Irlandeză.

Premierul Ţării Galilor, Carwyn Jones, a cerut să aibă loc voturi în adunările regionale, precum şi în Parlamentul din Westminster, în legătură cu poziţia de negociere a Marii Britanii.