Recomandări pentru finanţarea Strategiei Dunării: ”Prioritizarea investiţiilor şi proiecte sustenabile din punct de vedere financiar şi economic”

”Dunărea leagă 14 state riverane care împărtăşesc preocupări comune şi care au capacitatea de a găsi soluţii comune. Problema nu este accesul la finanţare, ci prioritizarea investiţiilor comune în cadrul financiar existent, dar şi a perspectivelor 2014-2020. Strategia Dunării are nevoie de resurse”, a afirmat comisarul român pentru agricultură Dacian Cioloş în cadrul sesiunii dedicate finanţării Regiunii Dunării, care a avut loc în cea de-a doua zi a Forumului Anual al Dunării de la Palatul Parlamentului.

În opinia comisarului, amploarea evenimentului de la Bucureşti arată că există un sprijin politic clar pentru Strategia Dunării. Cioloş a ţinut să sublinieze că şi Comisia Europeană va susţine planul de măsuri pentru implementarea Strategiei Dunării.

Referitor la finanţarea proiectelor făcute în cadrul Strategiei Dunării din fonduri europene, comisarul a reamintit că în prezent se discută în Consiliu şi Parlament cadrul financiar multianual pentru 2014-2020. Mai mult, Comisia Europeană lucrează cu statele membre la documentele strategice pentru implementarea proiectelor şi investiţilor viitoare. ”În acordul de parteneriat semnat de CE cu fiecare stat trebuie să se regăsească referinţe la Strategia Dunării, la fel ca şi în programele sectoriale şi documentele strategice”, a explicat Cioloş. Oficialul european consideră că în următoarea perioadă Strategia va trebui să producă rezultate şi că ”cele 14 state riverane pot să rezolve probleme care ţin de coerenţă, de reţeaua de transport, de energie”.

Tot referitor la finanţare, Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, a subliniat că BEI a acordat, în 2012, finanţări pentru derularea proiectelor în zona Dunării în valoare de peste 8 miliarde de euro, iar pentru acest an suma va fi la fel de mare. ”Vrem să promovăm proiecte cu IMM-uri la nivel mic pentru ca acestea să folosească banii la nivel local. Nu în ultimul rând, un obiectiv important este protejarea mediului. Încercăm să dezvoltăm protecţia mediului în următorii ani”, a mai spus Tănăsescu.

El a mai subliniat că în ciuda crizei economice din Europa, ”BEI are o abordare contra-ciclică sporind activitatea de acordare a creditelor cu mai mult de 60 de miliarde de euro, între 2013 şi 2015, în comparaţie cu băncile comerciale care descresc activitatea de acordare a creditelor. Cred că dorim să participăm la conectarea proiectelor reţelelor trans-europene şi în ceea ce priveşte proiectele de coeziune şi convergenţă în zona Dunării. În această regiune trăiesc mai mult de 110 milioane de oameni, dintre cei aproape 500 de milioane de locuitori ai Europei". În opinia sa, cele trei cuvinte cheie pentru finanţarea Strategiei Dunării sunt lending (luarea de împrumuturi), blending (utilizarea fondurilor de coeziune şi a celor acordate de organismele financiare internaţionale) şi advising.

”Avem bani pentru voi. Aduceţi-ne proiecte sustenabile din punct de vedere financiar şi economic. De asemenea transparenţa e esenţială pentru a obţine finanţare”, a concluzionat fostul ministru de finanţe.

Banca Europeană de Investiţii a acordat, în 2012, finanţări pentru derularea proiectelor în zona Dunării în valoare de peste 8 miliarde de euro, iar pentru acest an suma va fi la fel de mare.

La rândul său, Ognjen Miric, director adjunct la Serbian European Integration Office, a arătat că ţara sa are mai puţine fonduri la dispoziţie nefiind membră a Uniunii Europene pentru a implementa proiecte în cadrul Strategiei Dunării. În plus, Serbia face în prezent mari eforturi pentru a-şi reduce deficitul bugetar şi datoria şi se confruntă cu o rată a şomajului de nu mai puţin de 25%. În acest context dificil, proiectul dunărean este considerat ca un pol de creştere economică şi deci o importantă prioritate pentru Serbia.

Dintre cele 14 ţări incluse în Strategie, opt sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria), restul fiind state non-membre (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).

Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).

Uniunea Europeană a alocat Strategiei pentru Regiunea Dunării fonduri de 100 milioane euro, în cadrul politicii de coeziune 2007-2013.