Reindustrializarea României: accent pe industrii high-tech

Ministerul Economiei a lansat recent dezbaterea pentru elaborarea Strategiei de reindustrializare a României, document ce va fi realizat de o comisie consultativă formată din manageri şi proprietari de mari companii româneşti şi multinaţionale, bancheri şi reprezentanţi ai mediului academic. România trebuie să-şi valorifice potenţialul în industriile de vârf precum imprimante 3 D sau tehnologia laser-ului şi să dezvolte noi parcuri industriale, a declarat ministrul Economiei Varujan Vosganian, prezent la conferinţa „Focus Industrial – Reindustrializarea României”, organizată de publicaţia Focus Energetic.
Ministerul Economiei, conferinţă de presă susţinută de ministrul Varujan Vosganian. (Epoch Times România)
Matei Dobrovie
02.04.2013

Ministerul Economiei a lansat recent dezbaterea pentru elaborarea Strategiei de reindustrializare a României, document ce va fi realizat de o comisie consultativă formată din manageri şi proprietari de mari companii româneşti şi multinaţionale, bancheri şi reprezentanţi ai mediului academic. România trebuie să-şi valorifice potenţialul în industriile de vârf precum imprimante 3D sau tehnologia laser-ului şi să dezvolte noi parcuri industriale, a declarat ministrul Economiei Varujan Vosganian, prezent la conferinţa „Focus Industrial – Reindustrializarea României”, organizată de publicaţia Focus Energetic. În opinia sa, ”tehnologiile 3D vor da o grea lovitură economiei chineze şi vor fi în avangarda evoluţiei economiei mondiale".

Vosganian a deplâns faptul că România a avut un singur proiect naţional după 1990 – integrarea în Uniunea Europeană şi a prezentat strategia de reindustrializare ca pe un astfel de proiect naţional vital pentru dezvoltarea economică. ”Noi suntem în prezent complementari, nu competitivi în UE. În plus fluxurile sunt în acest moment unilaterale. România investeşte patru miliarde de euro în medici şi aceştia pleacă apoi în alte state UE. Cât priveşte circulaţia de capital ea se produce mai ales de la ei spre noi, investiţiile româneşti în alte state UE fiind modeste”, a atras atenţia ministrul Economiei. În opinia sa, termenul de competitivitate ”ca drum cu două sensuri” ar trebui să se afle în centrul noii strategii de reindustrializare, care ar trebui să fie ”rezultatul unui consens politic care depăşeşte ciclurile electorale şi parte a unui proiect naţional”.

România porneşte în demersul reindustrializării de la câteva premise favorabile, dintre care cea mai importantă este ca ”ţara este stabilă din punct de vedere fiscal”. România este una dintre puţinele ţări din UE care îndeplineşte criteriile de convergenţă nominală (deficit de cont curent, inflaţie, datorie publică), criteriile Pactului de Stabilitate. Ca urmare accentul se va muta de la convergenţa nominală la cea reală, care se referă la capacitatea de a se integra în fluxurile externe. Vosganian a mai arătat că ”în regiunea Nord-Est PIB-ul pe cap de locuitor este de circa 3.500 euro, în Banat, în regiunea de Vest şi Nord-Vest, PIB-ul pe locuitor este 7.500 euro, iar în Capitală indicatorul ajunge la 14.000 euro. Nu vom putea să asigurăm un nivel ridicat al competitivităţii într-o ţară cu decalaje atât de mari. De aceea, împreună cu cele trei ample strategii care se referă la economie, anume strategia de reindustrializare, de inovare şi cea privind diplomaţia economică noi am adăugat şi o a patra, respectiv strategia privind modernizarea rurală şi care are şi ea o puternică componentă industrială”.

Pe de altă parte, un obiectiv central al strategiei de reindustrializare va fi curăţirea spaţiului economic de zonele generatoare de pierderi. ”Vom privatiza tot ce se poate privatiza, vom lichida ce nu mai poate fi salvat şi vom valorifica patrimoniul imobiliar rămas”, a afirmat ministrul Economiei, care a susţinut că trebuie încurajată zona de producţie de automobile, industria laser şi a imprimantelor 3D. Vosganian a insistat pe necesitatea privatizării şi a retragerii complete a statului din economie.

Creşterea exporturilor, în ciuda crizei

În ce priveşte comerţul exterior, exporturile româneşti au cunoscut o creştere statornică în perioada de criză până în 2011, în ciuda faptului că numărul de reprezentanţi ai diplomaţiei economice s-a înjumătăţit. ”S-a renunţat la mulţi reprezentanţi din Asia de Sud Est şi Australia. A rămas o singură astfel de reprezentare la Singapore şi doar câte una în Africa de Sud şi Africa de Nord”, explică ministrul Economiei. În plus, potrivit acestuia, deficitul balanţei comerciale a scăzut şi s-a stabilizat la 9,5 miliarde de euro. Vosganian a ţinut să contrazică şi ideea că România exportă doar hârtie şi fier vechi, arătând că ”în structura exporturilor româneşti, 40% e reprezentată de maşini şi echipamente de transport”. Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor, a ţinut şi el să sublinieze că peste 90% din exporturile româneşti sunt reprezentate de industria producătoare, dar capitalul străin e predominant (80%). Totuşi Ionescu consideră că ”nu trebuie să ne ferim de capitalul străin care este un rău necesar”.

”Există un mare potenţial în industriile de vârf. De pildă noi acum avem un colectiv care lucrează pentru dezvoltarea tehnologiei imprimantelor 3D. Tehnologiile 3D vor da o grea lovitură economiei chineze şi vor fi în avangarda evoluţiei economiei mondiale. România este foarte performantă în tehnologia laserului- este printre ţările de vârf" - Varujan Vosganian, ministrul Economiei

La rândul său, Napoleon Pop, membru al CA al BNR, a apreciat că (re)industrializarea este un proces continuu care trebuie să răspundă unor provocări precum competiţia externă şi apariţia unor noi actori economici. ”Nu toate statele UE sunt în Schengen sau în zona euro astfel încât piaţa unică este incompletă. Germania a trecut prin criză cu excedente uriaşe pentru că a exportat mult”, susţine Pop care consideră reindustrializarea o urgenţă şi în acelaşi timp ”un demers vizionar sub imperiul conjuncturii”. În opinia sa, România continuă să consume mai mult decât produce iar dacă ţara noastră vrea să adopte moneda euro, e nevoie de competitivitate şi productivitate.

Pe aceeaşi linie, Lucian Anghel, director al BCR Pensii, a susţinut că ”nu putem trăi mai bine dacă n-avem creştere economică, iar aceasta presupune şi finanţarea”. În opinia sa, miza Europei este să menţină locurile de muncă existente în prezent. Anghel a reamintit că Germania are cele mai mici investiţii străine pe cap de locuitor, dar are o mare putere financiară. ”România are nevoie mare de investiţiile străine al căror volum a scăzut dramatic după 2008. Mi-aş dori să existe un capital românesc puternic”, a mai spus economistul. Anghel crede că România ar trebui să-şi dezvolte campioni regionali precum compania cehească CEZ, deţinută în proporţie de 70% de stat, ”care acţionează în opt ţări şi aduce valoare adăugată din aceste ţări în Cehia”.

La sfârşitul dezbaterii, secretarul de stat în Ministerul Economiei Adrian Ciocănea a anunţat că draftul strategiei de reindustrializare va fi finalizat la jumătatea lunii iulie.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor