Ce mai înseamnă să fii cetăţean european

Anul european al cetăţenilor coincide cu a 20-a aniversare a introducerii cetăţeniei europene, prin Tratatul de la Maastricht, adoptat în 1993. Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti a organizat între 11 şi 13 februarie, un colocviu pe această temă. Interesant a fost că pe lângă politicieni naţionali şi europarlamentari au fost invitaţi reprezentanţi ai mediului cultural şi social care şi-au exprimat şi ei gândurile despre ce înseamnă pentru ei a fi european şi a avea o asemenea identitate.
Lansarea Anului european al cetăţenilor, dezbateri reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România. În imagine, Dana Deac-moderatoare-, Oliver Grogan-ambasodorul Irlandei, Mădălina Manolache şi Nicolae Idu (Epoch Times România)
Matei Dobrovie
14.02.2013

Anul european al cetăţenilor coincide cu a 20-a aniversare a introducerii cetăţeniei europene, prin Tratatul de la Maastricht, adoptat în 1993. Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti a organizat între 11 şi 13 februarie, un colocviu pe această temă. Interesant a fost că pe lângă politicieni naţionali şi europarlamentari au fost invitaţi reprezentanţi ai mediului cultural şi social care şi-au exprimat şi ei gândurile despre ce înseamnă pentru ei a fi european şi a avea o asemenea identitate.

Dramaturgul şi scriitorul Matei Vişniec a făcut o pledoarie entuziastă pentru Europa şi beneficiile pe care acum le luăm ca evidente, dar care au fost obţinute prin eforturi istorice. ”Acum suntem tentaţi să spunem că Europa este o sursă de probleme, nu de soluţii, ceea ce este complet fals”, susţine Vişniec. El a arătat că Europa s-a construit şi prin cultură şi că creativitatea românească începe să fie apreciată în Europa, mai ales cea din domeniul cinematografiei.

Vişniec a deplâns însă că ”Europa este cangrenată de transformarea cetăţenilor în consumatori. Când tinerii nu mai au timp să gândească, ei nu mai au timp să fie cetăţeni”. În opinia sa, suntem ”în epoca docilităţii globale în faţa unei mondializări de care ne lăsăm purtaţi fără să ştim încotro duce”. Ca urmare întrebări precum: Mai credem noi în Europa? Sau La ce mai visează europenii? rămân aproape retorice.

Matei Vişniec consideră că UE nu are altă şansă de a supravieţui decât prin constituirea într-o federaţie. Deci am avea nevoie de mai multă Europa. ”Nu înţeleg de ce nu există un post de radio sau de televiziune european comun la care să se prezinte specificităţile tuturor ţărilor membre. Canalul franco-german Arte este un astfel de embrion european”, concluzionează Vişniec.

La rândul său, multipremiatul regizor de film Cristian Mungiu, prezent şi el la eveniment, s-a arătat sceptic în privinţa întăririi unei cetăţenii sau identităţi europene prin cinematografie. ”Este greu să vorbim de valori europene în cinema într-o ţară cotropită în acest domeniu de valori americane în care s-a investit timp de 50 de ani foarte mult şi care sunt foarte uşor de mestecat. În plus, nu cred că putem avea o cinematografie europeană. Cred că valoarea principală a Europei este diversitatea iar cinematografia rămâne mai ales naţională. Odată ce s-a trecut de la filmul mut la cel cu cuvinte cinematografia este foarte naţională pentru că se vorbeşte într-o anumită limbă”, crede regizorul. În opinia sa, proiectele transnaţionale, colaborările dintre mai multe ţări, nu pot fi forţate doar pentru a realiza proiecţii europene artificial. Producţiile cinematografice trebuie să rămână naţionale, dar să respecte ”nişte valori europene legate de onestitate, modernitate, originalitate şi sincronizare cu ce se întâmplă în Europa”. Totodată Mungiu a deplâns că filmele româneşti din noul val sunt apreciate în străinătate, dar nu şi în România. Şi asta în ciuda faptului că contribuie la imaginea bună a ţării şi la brandul România ”mult mai mult şi mai natural decât frunza ministrului Udrea”.

Şi fostul europarlamentar Magor Csibi crede că ”nu putem da conţinut cetăţeniei europene pentru că a vorbi despre cetăţenia europeană este ca şi cum ai vorbi despre animalul râs. Auzi că există, dar ai rar ocazia de a intra în contact cu el”. Actualmente director de program la WWF România, Magor atrage atenţia că ultimul summit pe bugetul UE a fost unul unde s-a discutat despre ”împărţeli, nu despre valori”. În plus, în chestiuni concrete precum problema organismelor modificate genetic, toate sondajele arată că europenii sunt împotrivă. Parlamentul European s-a pronunţat şi el contra, dar Comisia a dat undă verde OMG-urilor. În opinia fostului europarlamentar, instituţiile europene au deviat într-o direcţie greşită, astfel încât este nevoie de o regândire a Europei.

”Identitatea europeană pentru mine este în primul rând identitatea filosofică pe care s-a construit Europa care înseamnă o apartenenţă prin faptul că aderăm la aceleaşi valori morale, că noi toţi ca şi cetăţeni credem în democraţie şi în pacea care s-a instaurat în Europa de când există UE. Cred că cel mai important lucru când vorbim de Uniunea Europeană este să nu uităm de unde am pornit şi spre ce am vrut să ne îndreptăm pentru că realităţile economice, cifrele reci şi seci, deviază atenţia noastră de la adevăratele valori ale UE”, a declarat Magor pentru Epoch Times. În opinia sa ”cetăţeanul european poate să dispară doar în secunda în care realitatea economică învinge realitatea filosofică a Europei”. Atunci când uităm de ce suntem europeni şi ne preocupă mai mult cât primeşte fiecare ţară din buget, cetăţeanul european devine o specie ameninţată. Magor crede că românii ştiu ce înseamnă Europa, dar ”cunosc mai puţin cum funcţionează instituţiile europene, ceea ce nu înseamnă că sunt cetăţeni mai puţin europeni faţă de cei din alte ţări europene”.

Cetăţeanul european poate să dispară doar în secunda în care realitatea economică învinge realitatea filosofică a Europei, spune fostul europarlamentar Csibi Magor într-un interviu pentru Epoch Times.

Din experienţa sa de europarlamentar, el a învăţat că ”principiile primează întotdeauna asupra proiectelor concrete. ”Dacă faci parte dintr-un grup politic, dintr-o ideologie, nu-ţi părăseşti niciodată principiile şi ideologia pentru că ai un interes imediat, ceea ce ar prinde bine şi politicii româneşti. Atunci când vorbeşte un liberal, un democrat sau un social-democrat ar fi bine să ştim fără să ne uităm la sigla lui despre ce vorbeşte şi din partea cui. La noi problema este că nu ştim cu ce să-i asociem pe politicieni”, explică fostul europarlamentar pentru Epoch Times.

Magor mai consideră că există şi cetăţeni români activi. ”De exemplu legea Codului Silvic a fost întoarsă de trei ori din plenul Parlamentului în comisii pentru că românii n-au uitat că sunt cetăţeni şi s-au opus tăierii masive de copaci trimiţând mail-uri şi mesaje pe telefoanele parlamentarilor. Românii au înţeles că oamenii din Parlament trebuie să reprezinte cetăţenii iar partea cea mai bună este că parlamentarii n-au reacţionat negativ”, concluzionează directorul de program la World Wide Fund for Nature.

Gabriela Creţu, fosta sa colegă din PE, actualmente în Parlamentul naţional, a susţinut în schimb că ”avem mari dificultăţi să construim Europa”. O problemă mare în acest sens este ”că nu poţi fi cetăţean european, dacă nu eşti cetăţean în România”. Şi Sandra Pralong, preşedintele SynergEthica, a subliniat că cetăţenia reprezintă un statut şi un ideal şi că ”nouă românilor ne lipseşte curajul să ne purtăm ca stăpâni, iar cetăţenii sunt stăpâni”.

Fosta ambasadoare în Croaţia Oana Popa recunoaşte şi ea că ”nu e perioada cea mai fastă pentru a vinde europenismul date fiind discuţiile legate de MCV, de buget şi campaniile negative împotriva românilor din Marea Britanie”, dar insistă pe nevoia personalizării relaţiei cu cetăţeanul. Polonia a urmat această cale cu succes. Politicienii s-au întâlnit cu electoratul şi au dus campanii de informare , învăţându-i cum să aplice pentru fonduri europene. Rezultatul a fost că ţara a folosit toate fondurile europene, a cerut suplimentare şi a reuşit să-şi maximizeze ca niciun alt stat beneficiile decurse din aderarea la UE.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor