Stanomir: E clar că relaţia noastră cu SUA s-a normalizat după criza traversată. Iar Nicuşor Dan are o relaţie cordială cu Macron
Politologul Ioan Stanomir a atras atenţia, într-o emisiune la Digi24, că relaţia României cu Statele Unite a intrat pe un făgaş firesc, în contextul unei reconfigurări mai largi a raporturilor transatlantice, reliefate şi de prezenţa preşedintelui Donald Trump la recentul summit NATO de la Haga. În dezbatere a intrat şi analistul Mihai Cernea.
Ioan Stanomir: Este clar că relaţia noastră cu Statele Unite s-a normalizat după criza pe care am traversat-o, e limpede că preşedintele Nicuşor Dan are o relaţie mult mai cordială cu preşedintele Macron, însă pentru România este cel mai important ca relaţia cu Statele Unite să intre pe un făgaş normal, iar această relaţie firească între noi şi americani se plasează pe un fundal mai amplu al unei relaţii normale şi fireşti între americani şi europeni.
Cred că acest summit a marcat o detensionare a relaţiei dintre preşedintele Trump şi omologii săi europeni, este un moment în care preşedintele Trump s-a simţit în largul său, a fost ceva mai nuanţat, mai ferm. Şi cred că, în materie de politică externă, ultimele săptămâni marchează în mod limpede o clarificare a poziţiilor sale, o mai mare fermitate în raport de statele care fac parte din axa răului.
Loviturile împotriva Iranului, în mod clar, au fost destinate nu doar Iranului, ci şi tuturor celor care în lume cred că pot să sfideze Statele Unite fără a exista consecinţe. Cred că e un moment crucial pe care România trebuie să-l trateze cu foarte mare atenţie.
Eu vă spun, cu toată sinceritatea, că pe mine politica externă nu mă îngrijorează. Mă îngrijorează mai degrabă ce se întâmplă pe plan intern, pentru că pe plan extern noi, după momentele tulburi din ultimele luni, ne regăsim poziţia care este firesc să ne definească, anume de ţară euroatlantică şi aşa este bine să rămânem.
Mihai Cernea: Ce s-a întâmplat acum la acest summit, această creştere a bugetului de apărare, şi luăm acest lucru împreună cu ReArm Europe şi cu creşterea capacităţilor industriale europene de apărare, sunt exact ce îşi doreşte America, şi nu odată cu Donald Trump, ci îşi doreşte de 10 de ani deja ca Europa să contribuie mai mult şi în contextul de faţă, şi din cauza unor limitări care ţin şi de industria americană şi de adversarul chinez, care este destul de puternic, e o presiune mult mai mare ca Europa să facă mai mult, şi Europa face exact ce îşi doreşte Statele Unite în acest context.
Adică, până la urmă, Europa se comportă conform MAGA, în sensul ăsta, şi nu, cum spuneau Simion şi cu restul, că ei sunt candidaţii MAGA, când absolut toate acţiunile lor contraziceau acest lucru şi sunt convins, la Casa Albă, se vedeau foarte clar aceste lucruri.
Ioan Stanomir: Preşedintele Trump preferă să vorbească el în nume propriu, nu să vorbească alţii în numele lui. Şi cei care în Statele Unite comit eroarea de a interpreta opiniile preşedintelui Trump în absenţa preşedintelui Trump primesc nişte răspunsuri destul de clare şi de ferme. Preşedintele Trump nu este atât de izolaţionist cum îşi închipuie unii dintre, putem să le spunem, foştii săi sprijinitori.
Iar relaţia pe care o are cu anumiţi exponenţi ai acestei mişcări, altfel eterogene, spune foarte mult. Secretarul de stat Marco Rubio întotdeauna a fost o persoană moderată care s-a opus izolaţionismului. Rolul pe care l-a jucat în ultimele săptămâni este unul foarte important.
Trebuie să fim cu o mare băgare de seamă la Turcia, pentru că Turcia este esenţială în această trilaterală Israel-Turcia-Iran. Şi dacă mai adăugăm şi Siria, faptul că Siria este la graniţă, practic un stat tampon între Israel şi Turcia, spune foarte mult. Preşedintele Trump este singurul – nu vreau să se interpreteze că îi fac elogii, să nu fiu greşit înţeles –, dar este singurul care poate menţine o relaţie echilibrată între Siria, Israel şi Iran.
A făcut mişcări importante în raport de Siria, sprijinit de Arabia Saudită, şi practic împiedică prin acţiunile sale o confruntare care ar fi dezastruoasă între Israel şi Turcia. Pentru că, în pofida retoricii preşedintelui Erdogan, cele două ţări colaborează. Pentru că, dacă v-aţi uitat – şi asta este ceva ce, din păcate, nu s-a spus suficient de apăsat la noi – atunci când Israelul a atacat Iranul, Siria şi-a deschis spaţiul aerian. Deci toate ţările care au făcut un fel de coridor aerian nu s-au opus trecerii avioanelor israeliene. Or, în Siria, în particular, acest lucru nu se putea face fără intervenţia directă a preşedintelui Erdogan, ceea ce dovedeşte nişte lucruri.
Mihai Cernea: Eu examinez constant contul de Truth Social al preşedintelui Trump şi recent am văzut că a pus o serie de sondaje în care chiar el argumenta puternic că MAGA nu este o mişcare izolaţionistă, culmea, şi în care arăta că 60% dintre republicanii MAGA ar susţine o intervenţie americană în Europa în sprijinul aliaţilor din Europa.
Chiar un procent în creştere faţă de anul trecut, lucru care ne spune că s-au modificat nişte lucruri la Casa Albă. Sondajele au fost prezentate chiar înaintea sosirii în Europa a preşedintelui Donald Trump. În felul ăsta interpretam cu toţii, aşteptam cu toţii declaraţiile care au şi venit.
