Bolojan, conferinţă-maraton la Palatul Victoria: Planuri dure de reformă a statului. Fiori reci pentru sinecurişti

Premierul Ilie Bolojan a susţinut, vineri, o lungă conferinţă de presă la Palatul Victoria, după prima şedinţă de guvern "plină", în care a expus - în maniera sa extrem de tranşantă - planurile sale de reformă a statului.

"Am mai fost în această sală, cred că prin 2008, în primăvară, deci a trecut ceva timp. Şi am considerat că, după o şedinţă de guvern care pregăteşte pachetul de măsuri pe care îl vom anunţa săptămâna viitoare, este normal să vin în faţa dumneavoastră, să vă explic care sunt aceste probleme şi să vă răspund la întrebări. Aşa cum ştiţi, România este într-o situaţie dificilă, ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani. Cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut. Ca urmare a acestei situaţii şi a acumulărilor pe care le avem, avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din produsul intern brut", a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit prim-ministrului, avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice mai mari care ţin de numărul de locuitori, ci cheltuieli publice mult prea mari faţă de numărul de contribuabili.

"Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate şi, pentru că nu putem recupera, într-un termen scurt, acest deficit de 30 de miliarde de euro dintre cheltuielile statului şi venituri, va trebui să luăm şi în perioada următoare credite. Prin urmare, pentru România este foarte important şi este urgent să atace două probleme: problema deficitului, pentru echilibrarea lui, şi a doua componentă este cea de accesare a fondurilor europene", a precizat Ilie Bolojan.

În ceea ce priveşte deficitul, şeful Guvernului a explicat că este nevoie să ne creştem veniturile şi să ne scădem cheltuielile.

"Dar trebuie să facem asta, pe de o parte, într-un regim de urgenţă, pentru că avem o presiune financiară importantă în această perioadă, dar şi pe termen lung, adică să atacăm venituri şi cheltuieli structurale, care să reaşeze bugetul pe noi coordonate, în aşa fel încât să ne putem scădea, an de an, deficitul şi să ajungem la unul rezonabil, care nu împovărează generaţiile viitoare. Urmărim, aşa cum v-am spus, aceste două urgenţe şi câteva priorităţi", a subliniat Ilie Bolojan.

Scăderea de cheltuieli

"În ceea ce priveşte scăderea de cheltuieli, lucrăm pe mai multe componente. Inventariem tot ceea ce înseamnă comitete, comisii — le-aş numi sinecuri — şi în fiecare şedinţă de guvern şi în fiecare săptămână de acum înainte, pentru că nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, întrucât fiecare este pe o hotărâre de guvern, pe o lege, uneori legi organice, vom ataca această zonă.

Şi astăzi am început, practic, cu o astfel de structură care ţine de Guvernul României în mod direct — un comitet care era format din 17 persoane, care aveau un venit pentru una, două, trei şedinţe lunare de 4.000 de euro net pe lună. L-am transformat într-un comitet de 5 persoane, al căror venit va fi de aproximativ 1.000 de euro pe lună, pentru că, într-adevăr, au o răspundere de a aproba anumite credite. Şi vă rog să faceţi un calcul ce înseamnă o mică economie la bugetul naţional.

De asemenea, în afară de această direcţie care trebuie urmărită — şi am început de astăzi acest lucru — un aspect important este partea de scădere de cheltuieli pe ansamblu. Aici avem câteva acumulări pe care nu le putem nega. Avem un număr mare de sporuri care sunt permise de lege.

Unele dintre ele au fost abuzate în aceşti ani şi avem sporuri unele peste altele. Cele populare, pe care le ştiţi — sporul de antenă — înseamnă că un om care este în sectorul public, dacă este în faţa unui calculator, conform definiţiilor actuale, beneficiază de acest spor. Mă gândesc la cei din sectorul privat, la cei care, cum sunteţi dumneavoastră, de exemplu, nu beneficiază de acest spor.

Şi deci, am dat un exemplu, dar toate aceste sporuri vor fi evaluate în perioada următoare şi cred că trebuie legate de performanţă şi de realitate. Sporul de fonduri europene, altfel un spor important, a cărui valoare îţi poate creşte un salariu cu până la 50%, este legat de numărul de ore lucrate. Dar avem situaţii în care pierdem fonduri europene, în care proiectele nu se termină la timp — sigur, orele lucrate, real sau fictiv, sunt bifate, dar proiectul nu se termină.

Şi introducerea unor criterii clare de performanţă, în sensul în care se vede progresul la proiecte, în care se vede fără echivoc absorbţia de fonduri europene, înseamnă un aspect corect, atât pentru cei care lucrează în sectorul public, cât şi pentru cei din sectorul privat, în aşa fel încât o componentă a salariului să fie legată şi de performanţă.

Un lucru pe care suntem obligaţi să-l analizăm — şi nu-l ascundem — sunt aspecte care ţin de zona de educaţie, pe care, oricum le-am spune, e foarte greu să le ducem cu aceste deficite mai departe. Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum 3 ani de zile de la 188 milioane de lei pe toată ţara şi am ajuns la 4,7 miliarde de lei în 3 ani de zile.

Deci o creştere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiţi-vă că plătim un miliard de euro aproape doar pe bursele elevilor, şi cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit imediat după ce au apărut bursele — sigur, nu datorită efortului elevului combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă — şi acest lucru trebuie reconfigurat.

Am dat câteva exemple la care suntem obligaţi să lucrăm, încercând în felul acesta să controlăm creşterea cheltuielilor statului în general, pentru că nu le mai putem susţine la acest nivel, la aceste venituri şi la acest buget de investiţii."

Creşterea veniturilor

"O a doua componentă importantă la care trebuie să lucrăm imediat este componenta de creştere a veniturilor. Aici sunt două aspecte. Un aspect de fond, care înseamnă creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea colectării, prin combaterea evaziunii fiscale, prin eliminarea excepţiilor, dar, în acelaşi timp, suntem puşi în situaţia să pregătim un pachet de măsuri fiscale.

Acest pachet va fi anunţat săptămâna viitoare, va fi dezbătut cu cei implicaţi şi înseamnă câteva direcţii pe care vi le precizez. Foarte probabil, taxa pe valoare adăugată va fi reaşezată la două praguri — azi avem trei praguri. Săptămâna viitoare vă vom anunţa aceste praguri şi vom explica şi care sunt argumentele.

Avem posibilitatea să încasăm repede sume şi e foarte posibil să propunem o creştere a accizelor care ţin de alcool, de exemplu, sau de combustibil. O problemă importantă pe care o avem este subfinanţarea Casei de Sănătate, cu afectarea calităţii serviciilor din acest sistem. Vă rog să vă gândiţi că avem foarte puţini contributori la casele de sănătate — puţin peste şase milioane — dar avem peste 16 milioane de beneficiari.

Asta înseamnă că avem foarte multe excepţii şi, în acelaşi timp, avem categorii care sunt scutite. Şi analizăm extinderea bazei de contribuabili, să avem mai mulţi contribuabili — pe de o parte, prin reducerea unor excepţii, pe de altă parte, prin aplicarea acestei contribuţii la pensiile mai mari.

De asemenea, avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului. Mă refer, de exemplu, la bănci, la câştigurile de la jocuri de noroc. Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noştri. Sunt foarte importante aspectele care ţin de relaţia cu Comisia Europeană şi, de asemenea, sunt foarte importante relaţiile cu pieţele, cu agenţiile de rating, în aşa fel încât România să rămână o ţară stabilă din punct de vedere economic.

Cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, trebuie să rămânem o ţară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului, ca o combinaţie de măsuri de scădere a cheltuielilor, creşteri de venituri şi prioritizări de investiţii.

Şi aş trece la următorul capitol: a doua urgenţă este legată de fondurile europene.

Avem în derulare proiecte importante pe fonduri europene — unele sunt pe infrastructură mare (cale ferată, autostrăzi), altele sunt în servicii vitale, cum este cel de sănătate, în educaţie, altele în administraţia publică locală — şi accesarea acestor fonduri înseamnă pentru România intrări de capital care ne echilibrează bugetele. Înseamnă o economie care se dezvoltă, locuri de muncă, condiţii mai bune în serviciile publice unde se duc aceste investiţii şi, nu în ultimul rând, credibilitatea pe pieţele financiare internaţionale.

Aici, efortul va fi pe componenta de investiţii şi pe componenta de îndeplinire a jaloanelor din programul de rezilienţă.

În ceea ce priveşte investiţiile, se derulează negocieri importante cu Comisia Europeană — pe care vi le-a prezentat ministrul care gestionează fondurile europene, care este astăzi la Bruxelles pentru a continua aceste discuţii — în aşa fel încât proiectele care pot fi finalizate până la finalul anului viitor să rămână pe componentele din PNRR, iar cele care nu pot fi finalizate să fie transferate pe finanţare naţională şi înlocuite cu alte proiecte.

La acest capitol, în momentul de faţă, se lucrează pentru a le prioritiza, pentru că s-ar putea să fim în situaţia în care anumite proiecte care erau pe fonduri europene şi la care nu avem licitaţiile finalizate, să nu ne mai putem asigura finanţarea în anii următori, datorită faptului că anvelopa pentru investiţii este cea pe care o avem.

De aceea este important să se lucreze pe componenta de investiţii prin asigurarea finanţărilor, iar beneficiarii să pună presiune pe constructori, să urgenteze lucrările. De asemenea, să reaşezăm aceste proiecte în aşa fel încât, în prima jumătate a lunii iulie, să putem depune la Comisia Europeană programul nostru revizuit de proiecte, care să prevadă lista acestor proiecte şi graficul de respectare a condiţiilor de reforme, aşa-numitele jaloane, care este a doua prioritate. Am avut o şedinţă în această săptămână cu toţi miniştrii care au restanţe pe această componentă. Am stabilit un pachet, din nou, de măsuri care trebuie puse în practică: proiecte de legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru, avize, documentaţii şi aşa mai departe, în aşa fel încât, până în toamnă, să putem îndeplini un pachet important de proiecte şi de jaloane pentru a ne putea accesa o sumă de, ţintim noi, 5 miliarde de euro cel puţin, care să ne permită să continuăm investiţiile şi să ne asigure echilibrarea bugetului.

Aici sunt reforme importante care trebuie parcurse. Unele ţin de Ministerul Sănătăţii, altele ţin de Ministerul Transporturilor, de exemplu, de Ministerul Energiei. Avem problemele legate de pensiile speciale, unde va trebui să intervenim în aşa fel încât să se asigure o justiţie socială minimală, iar pensionarea să se facă la o vârstă corectă, care este vârsta normală de pensionare, şi un efort important în următoarea perioadă va fi pe aceste componente.

O direcţie importantă prin care putem avea resurse mai multe la bugetul de stat este cea privitoare la reforma companiilor de stat şi tot ceea ce înseamnă autorităţi care, într-o formă sau alta, sunt finanţate din pieţe şi sunt în subordinea Guvernului. Am stabilit azi în Guvern că până săptămâna viitoare vom inventaria toate aceste companii şi, pentru că unele dintre ele au nevoie de aprobarea bugetelor în şedinţă de guvern, am condiţionat aprobarea acestor bugete de stabilirea unor indicatori de performanţă fără echivoc, de reducerea numărului de membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere, de plafonarea indemnizaţiilor şi de stabilirea unor măsuri care să facă aceste companii mult mai eficiente. De asemenea, un aspect important legat de prioritizarea investiţiilor în general, nu doar pe fonduri europene, ci pe toate proiectele, inclusiv cele din bugetul naţional, este legat de evaluarea şi prioritizarea investiţiilor.

Acest lucru se va face în următoarele luni şi, pentru a putea să asigurăm finanţarea investiţiilor, am convenit azi un moratoriu de şase luni de zile, până la sfârşitul anului, în care vom suspenda declanşarea unor noi proceduri de licitaţii sau întreruperea celor care sunt pornite, dar nu s-au depus oferte şi nu s-au adjudecat deja din punct de vedere al câştigătorilor, în aşa fel încât să ne putem prioritiza proiectele în această perioadă, pentru a asigura finanţarea celor pe care ni le putem permite, pe care le putem termina într-un timp rezonabil şi care au un impact în comunităţile lor.

Această suspendare se face doar pentru proiectele care sunt finanţate de guvern şi nu sunt legate de fondurile europene. Pentru toate proiectele care au finanţare câştigată din fondurile europene, măsura este inversă, adică trebuie urgentate, trebuie finalizate toate apelurile care nu sunt finalizate, trebuie accelerate lucrările, procedurile, în aşa fel încât să urgentăm aceste investiţii pentru a putea face, aşa cum am spus, absorbţia.

Un alt pachet de măsuri se referă la cele care vor intra în vigoare de anul viitor, dar pe care, foarte probabil, chiar dacă intră în vigoare de anul viitor, le vom anunţa tot în această perioadă, în aşa fel încât să dăm o perspectivă pieţelor că România ştie care îi sunt problemele şi că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile şi să nu degenerăm din punct de vedere al unei crize economice. Asta înseamnă că mai avem jaloane de îndeplinit care intră în vigoare de la începutul anului viitor. V-aş da, de exemplu, un caz.

Impozitele persoanelor fizice pe proprietate – case, terenuri – vor fi reaşezate, foarte probabil mărite, în aşa fel încât calculul acestora să se facă după valoarea proprietăţii de piaţă. Aceste venituri suplimentare vor reveni autorităţilor locale, în aşa fel încât să-şi poată gestiona mai bine activitatea, iar sumele de echilibrare care astăzi pleacă de la bugetul de stat către autorităţile locale să fie economisite. Această măsură va fi dublată de pachetul de reformă pentru administraţia publică locală, pe care îl vom negocia cu autorităţile locale în perioada următoare.

Tot de anul viitor urmează să fie, foarte probabil, majorat impozitul pe capital, de exemplu, impozitul pe dividende, dar toate aceste măsuri vom încerca să le anunţăm din timp şi să evităm, pe cât posibil – cu excepţia acestei perioade, din păcate – adoptarea unor măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă, pentru că nu este bine nici pentru economie, oamenii trebuie să ştie la ce să se aştepte, nu este nici predictibil şi nici aplicarea lor nu este foarte uşoară."

Reporter: Vedem deja ample reacţii negative din partea reprezentanţilor bugetarilor în legătură cu aceste tăieri de sporuri. Inclusiv angajaţi de aici, de la Guvern, au protestat astăzi. Din acelaşi registru, şi sindicatele anunţă că au intrat în stare de alertă. Spuneţi-ne cum răspundeţi la aceste viitoare proteste?

Ilie Bolojan: Pe bună dreptate, niciun cetăţean, indiferent că lucrează în sectorul public sau privat, nu poate fi liniştit atunci când se anunţă lucruri care îi pot afecta nivelul câştigurilor, siguranţa locului de muncă şi aşa mai departe. Deci această nelinişte este, pe bună dreptate, justificată. Dar trebuie să înţelegem câteva lucruri. Am tot respectul pentru colegii care lucrează în sectorul public.

Însă, orice s-ar spune, în aceşti ani, în multe zone s-a sărit peste cal: atât din punct de vedere al inventării unor sporuri, stimulente sau alte drepturi, cât şi din punct de vedere al extinderii numărului de angajaţi. Şi s-a dovedit că se poate lucra cel puţin la fel de bine cu mai puţini oameni.

Cred că una dintre cele mai mari probleme pe care le avem – poate chiar cea mai mare – este faptul că avem foarte puţini oameni activi în economie, raportat la populaţie. Suntem printre ultimele locuri din Europa, împreună cu Italia, ca pondere a populaţiei active în economia reală.

Astăzi, economia privată are o nevoie acută de forţă de muncă. E o criză de angajaţi în aproape toate marile oraşe. Sigur, cu cât te îndepărtezi de un centru mare, scade şi cererea de forţă de muncă, nu mai sunt atâtea oportunităţi. Dar nu putem nega această realitate.

Am spus mereu că numărul posturilor în sectorul public trebuie calculat corect, în aşa fel încât cei care lucrează acolo să-şi facă datoria. Şi vă rog să mă credeţi că, lucrând de mulţi ani în administraţia publică, cunosc foarte mulţi colegi care îşi fac datoria. Dar şi unii care vin la serviciu destul de relaxaţi şi, dacă îi întrebi ce au făcut concret, nu pot explica.

Aici nu e vorba de a reduce oameni de dragul reducerii. E vorba de a calcula corect încărcarea de personal. Vă dau un exemplu, ca să înţelegeţi mai bine: la Poliţia Locală există o normă – un poliţist la o mie de locuitori. În Oradea, care are aproape 200.000 de locuitori, ar fi trebuit să existe 200 de poliţişti locali.

Ei bine, sunt sub 80 – şi asta încă de când eram primar. Dar nu aţi auzit ca Oradea să fie cel mai murdar oraş sau să aibă o rată mare a infracţionalităţii. Dimpotrivă. Comparaţi cu alte oraşe.

Am luat măsuri corecte şi cinstite. De exemplu, unele competenţe ale Poliţiei Locale se suprapun cu cele ale Poliţiei Naţionale – în ordine publică şi circulaţie, de pildă. Dacă se întâmplă un incident şi nu se ştie cine răspunde, s-ar putea să nu se ducă nimeni sau, dimpotrivă, să se ducă două echipaje, fiecare aşteptând ca celălalt să intervină.

În Oradea, competenţele sunt partajate clar. Avem un dispecerat comun. Când sună cineva la dispecerat, unde e prezent şi un poliţist local, dar doar ziua – pentru că sunt mai puţini – se trimite exact echipajul care răspunde de acel tip de incident. Nu pleacă două. Se ştie clar cine răspunde.

Este un calcul mai bun, o optimizare corectă. De exemplu, armamentul poate fi păstrat în acelaşi loc. Nu trebuie să ai cinci oameni în pază doar ca să păzească armamentul. Aş putea să vă dau foarte multe exemple.

Cred cu tărie că – fără să avem o vânătoare de vrăjitoare, pentru că nu sunt de acord cu asta şi îmi respect colegii din sectorul public – nu putem ignora nişte evidenţe. Această analiză trebuie făcută pentru fiecare instituţie în parte: de la Primăria de comună până la Guvernul României.

E adevărat, în perioada următoare vom face o analiză şi, de exemplu, nu cred neapărat că premierul trebuie să aibă 17 consilieri. Poate poate funcţiona cu 9, 10, 11. S-ar putea să vedem că nu se întâmplă nimic deosebit.

Şi niciun demnitar nu trebuie să aibă un cabinet plin. Poate funcţiona cu un cabinet mult mai redus ca număr – şi nu se va întâmpla nimic.

Toate acestea înseamnă respect pentru cetăţeni şi o abordare civilizată, bazată pe performanţă.

Vă dau un exemplu concret: am avut o şedinţă la ANAF, unde am discutat despre încasările la buget. Ca în orice activitate, unii şi-au făcut planul, alţii nu. I-am întrebat: s-au aplicat sancţiuni? A fost cineva schimbat din funcţie?

Vă asigur că dacă ar exista criterii de performanţă peste tot şi s-ar lua măsuri – ţi-ai făcut treaba, eşti respectat, nu contează ce simpatii politice ai; nu ai performanţă, eşti schimbat din funcţie – lucrurile s-ar schimba substanţial.

Asta voi susţine: un sistem public performant în România, bazat pe respect faţă de cei care îşi fac datoria – şi care, alături de cei din sectorul privat, duc această ţară în spate.

Reporter: Vorbiţi despre reducerea cheltuielilor statului, dar conduceţi un guvern care are cinci vicepremieri. Mai mult, la reforma făcută la Senat, 50% din oamenii concediaţi au mers prin detaşare legală către alte instituţii.

În programul de guvernare nu este prevăzută tăierea subvenţiilor pentru partidele politice, de exemplu, şi astăzi a venit execuţia bugetară, iar vedem că, în continuare, cheltuielile statului cresc, deşi PNL a fost şi el la guvernare. Vă rog să explicaţi punctual toate aceste lucruri şi, dacă ne puteţi oferi, şi precizări cu privire la cotele de TVA.

Ilie Bolojan: În ceea ce priveşte reorganizarea de la Senat, în momentul în care se reduc nişte posturi în sectorul public, oamenii au două opţiuni: dacă vor să se transfere în alte locuri din sectorul public, pot să o facă. Este o chestiune perfect legală.

Pentru asta nu este de vină Senatul, dacă s-au transferat. Probabil că, dacă nu existau locuri libere în sectorul public din România – locuri care, conform unei ordonanţe de anul trecut, ar fi trebuit desfiinţate, dar nu au fost – atunci nu se puteau face aceste detaşări. Au fost transformate în posturi unice. Aparatul public are o inventivitate în această zonă...

Au preferat să se transfere. Credeţi-mă, şi când am făcut reduceri la Primărie şi la Consiliul Judeţean, o parte dintre cei care trebuiau să participe la concurs au preferat să se transfere. A doua variantă este să participe la concurs.

Eu sper că, peste tot unde se organizează concursuri, dacă personalul este dimensionat corect şi directorul care conduce acea direcţie organizează concursul, atunci va fi forţat să-l facă cinstit. Pentru că, altfel, trebuie să lucreze pentru „pila” pe care o protejează. Deci instinctul de conservare îl va face să procedeze corect, pentru că nu are cui să mai repartizeze sarcinile. Asta, apropo de Senat.

În ceea ce priveşte vicepremierii, sunt un om corect. Vechiul guvern avea trei vicepremieri. Acum sunt cinci, dar trebuie să reţinem că, dintre aceştia, doi sunt şi miniştri. Deci, în fapt, vorbim de doi vicepremieri în plus — cei fără portofoliu.

Vă rog să reţineţi că sunt mai multe partide în acest guvern şi că partidele au dorit să fie parte a deciziei care se ia la nivel de guvern.

Dacă fiecare dintre aceşti oameni – şi cred că suntem cu toţii conştienţi de responsabilitatea noastră – îşi face datoria şi munceşte de dimineaţa până seara, atunci nu două posturi în plus sunt problema, ci ceea ce vom face în perioada următoare.

Sunt instituţii publice, cum este, de exemplu, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, unde consider că personalul este subdimensionat, unde nu taxăm corect redevenţele pentru resursele noastre, unde nu se încasează sume importante. Acolo, de exemplu, trebuie crescut personalul şi pus să-şi facă datoria în teren şi, bineînţeles, să se calculeze corect redevenţele.

Deci nu e o discuţie care merge doar într-o direcţie, ci despre a face calcule corecte, despre a elimina suprapuneri şi alte disfuncţionalităţi.

În ceea ce priveşte cotele de TVA, săptămâna viitoare, după analiza pe care o vom face şi după consultarea tuturor celor implicaţi, vom anunţa care este propunerea. De asemenea, vom demara o procedură de transparenţă, în aşa fel încât să putem explica şi să auzim părerile din piaţă în mod cert.

Ştim că aceste măsuri nu pot naşte aplauze, nici într-o direcţie, nici în alta, dar, aşa cum am spus încă de anul trecut, suntem într-o situaţie dificilă şi era doar o chestiune de timp până când aceste măsuri trebuiau luate. Cu cât sunt amânate mai mult, cu atât lucrurile se complică.

Pentru noi este foarte important să nu ajungem într-o situaţie în care agenţiile de rating să ne clasifice ca ţară cu grad mare de risc, pentru că asta ar însemna costuri mai mari – în primul rând, pentru oamenii de rând.

Reporter: Reducerea subvenţiilor pentru partide?

Ilie Bolojan: Reducerea subvenţiilor pentru partide, împreună cu toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică, vor fi adoptate la rectificarea bugetară. Personal, consider – şi este una dintre direcţii – că toată lumea, inclusiv partidele politice şi cei care ocupăm funcţii de conducere, trebuie să fim parte a acestui efort naţional de corecţie.

Lucrurile care au fost posibile în anii trecuţi, nu cred că mai sunt posibile toate. Iar ceea ce s-a acumulat negativ trebuie corectat. Nu pentru că vrem să fim populişti, ci pentru că este absolut necesar să facem acest lucru în interesul cetăţenilor ţării noastre.

Reporter: Aţi vorbit despre reaşezarea TVA-ului la două praguri faţă de trei în prezent. Este avută în vedere creşterea TVA principală de 19% şi, dacă noile niveluri vor fi aplicate de la 1 august, la ce bunuri şi servicii, să avem un orizont de aşteptări?

Ilie Bolojan: Caut să fiu un om responsabil şi nu-mi permit, ca prim-ministru al României, să arunc cifre care nu sunt validate în niciun domeniu. Prin urmare, mai mult de ceea ce v-am spus – am punctat direcţiile principale, v-am anunţat în ce zone lucrăm aceste lucruri – foarte probabil vor fi anunţate săptămâna viitoare. Avem – nu trebuie să ne ascundem – un termen de reper pentru noi, care este Consiliul Miniştrilor de Finanţe, care se va ţine pe data de 8 iulie.

De asemenea, avem vizitele agenţiilor de rating, iar România trebuie să vină cu un pachet fiscal care să atace probleme structurale, în aşa fel încât să trecem cu bine peste acest moment. Pentru că reducerea de cheltuieli şi creşterea de venituri, de exemplu, pe termen lung, este o luptă zi de zi. Ca să te baţi cu evaziunea, trebuie să modifici câteva legi, trebuie să poţi executa mai repede pe cei care au arierate. Avem foarte multe arierate – parte la companiile de stat, parte de la privaţi către companiile de stat – şi este anormal să-ţi ţii astfel de directori care nu-şi fac datoria, care acumulează pierdere.

Dar aceste lucruri nu pot fi făcute de pe o zi pe alta. Vă dau un exemplu: analiza unei autorităţi, din punct de vedere al structurii de personal sau competenţe, sau calitatea serviciilor, sau banii pe care îi consumă, după ce ai făcut-o, te poate duce în situaţia să modifici o lege. Nu, să modifici o lege organică. Pentru că toate aceste lucruri sunt făcute printr-un lanţ de legi, iar modificarea acestora nu se poate face de pe o zi pe alta şi nici nu vom beneficia de un mare sprijin sau de un mare entuziasm la aceste proceduri.

Ştim asta, dar ne-am asumat această răspundere. Şi eu personal, şi colegii de cabinet, suntem cu toţii conştienţi că trebuie să facem ceea ce este necesar pentru ţara noastră.

Reporter: Vă rog să mă iertaţi dacă aş putea să vă mai adresez totuşi o întrebare, pentru că nu mi-aţi răspuns la cea legată de...

Ilie Bolojan: Dacă mă întrebaţi de chestiuni stricte, care nu sunt stabilite, nu are rost să insistaţi pe anumite lucruri la care nu vă pot răspunde.

Reporter: V-aş întreba exact de ceea ce spun angajaţii guvernului. Au ieşit astăzi în protest spontan şi vă reproşează că invocaţi reforma statului, dar în paralel aţi creat noi funcţii de demnitate. Vicepremieri în plus, fiecare cu câte 46 de consilieri, cu câte 3 secretari de stat pe cabinet, fiecare cu alţi consilieri, plus şoferi, autoturism… Bun, cum le explicaţi românilor situaţia asta, de „grăsimea asta politică”? Când scăpăm de ea la guvern, aici, la dumneavoastră?

Ilie Bolojan: Ştiu, oamenii sunt cu imaginea „grăsimii politice” de dinainte. Vă asigur că nu va fi aşa. Vi s-au dat date greşite. Veţi vedea când se stabileşte numărul de secretari de stat, numărul de oameni pe cabinete. E o amintire. Lucrurile se vor schimba. Şi asta nu pentru că voi declara – pentru că ori veţi constata acest lucru, ori la următoarea conferinţă de presă sigur o să mă întrebaţi că am spus una şi am făcut alta.

Dar încerc, din respect pentru dumneavoastră şi pentru români, să am grijă ce spun, iar ceea ce spun să încerc să fac. Altfel nu vom putea recâştiga încrederea oamenilor. Mai bine le spunem adevărul, chiar dacă el nu e foarte comod, chiar dacă anumite lucruri se întâmplă datorită unor acumulări negative generate de lumea politică – din care şi eu fac parte, să ne înţelegem – dar trebuie să avem un timp de la care să începem să corectăm.

Reporter: Aş vrea să vă enumăr primele numiri făcute de actuala coaliţie, de la înfiinţare şi până acum, adică într-un timp foarte scurt: Mihai Busuioc, la CCR, fără să aibă pregătirea necesară pentru această funcţie; Dragoş Anastasiu, vicepremier – al cincilea vicepremier, independent de altfel, fotografiat în trecut cu afaceristul interlop Nicu Gheară; de asemenea Ioan Aţoiu şi Ionuţ Moşteanu, la Externe şi Apărare, contestaţi inclusiv de oameni politici pentru lipsa pregătirii necesare pentru portofoliile deţinute. Unde este meritocraţia, domnule Bolojan?

Ilie Bolojan: Numirile pe care le voi face direct mă vor califica sau descalifica. Primul meu consilier, care va fi numit începând de azi onorific, este domnul Ionuţ Dumitru, un economist consacrat, care sper să fie un sprijin important pentru mine şi pentru guvern, în calitate de bancher, fost preşedinte al Consiliului Fiscal, în reformele pe care le facem. Fiecare partid, fiecare om, prin numirile pe care le face, prin oamenii pe care îi susţine, se poate califica sau descalifica.

Reporter: Pe domnul Dragoş Anastasiu, nu l-aţi numit dumneavoastră?

Ilie Bolojan: Eu îl cunosc pe domnul Dragoş Anastasiu. Cred că este un om care a dovedit că în sectorul privat a gestionat proiecte importante şi are expertiza necesară să vină cu un pachet de reforme importante pe componentele de digitalizare, pe componenta de birocratizare, pe componenta de simplificare. Rezultatele muncii pe care o va duce în guvern se vor vedea dacă această propunere a fost bună sau nu, dar haideţi să vedem timpul să probezi acest lucru.

Reporter: Domnule Premier, aţi vorbit deja despre reducerea subvenţiei pentru partide, dar şi despre alte măsuri de reducere a cheltuielilor, precum reducerea numărului de parlamentari sau reforma administraţiei publice locale, mă refer aici la posibile comasări de primării. Toate aceste măsuri, despre care aţi vorbit inclusiv dumneavoastră în ultima vreme, nu se regăsesc în programul de guvernare. Dacă puteţi să-mi spuneţi, vom vedea în perioada următoare o reformă şi la aceste capitole? Şi, în privinţa subvenţiei, cu cât ar urma să fie redusă?

Ilie Bolojan: Nu vă pot răspunde la procente, nici dintr-un domeniu, nici din altul. Când se va face acest lucru, îl veţi vedea. Trebuie să analizăm bugetul României. Este evident, avem o uşoară scădere la încasări, pentru că avem, din păcate, şi o uşoară scădere economică, asta este o realitate. În momentul în care se va face rectificarea de buget, veţi vedea cifrele şi ce se întâmplă.

Mai mult de atât mi-e greu să vă spun. În ceea ce priveşte celelalte măsuri, aşa cum v-am spus, în perioada următoare le veţi vedea pe toate.

Dacă mă întrebaţi personal, vizavi de anumite aspecte, cum ar fi reforma administraţiei sau votul pentru 300 de parlamentari, n-o să retrag niciodată că Parlamentul României poate funcţiona cel puţin la fel de bine cu mult mai puţini parlamentari.

Dar pentru a prinde un proiect într-un program de guvernare, pentru a susţine un proiect, mai multe partide politice – indiferent de proiect – trebuie să ai un acord de la cei care sunt în acea înţelegere. Pentru proiectele care nu au un acord, dacă vrem să rezolvăm problemele acestei ţări care sunt urgente – şi le vedeţi şi dumneavoastră – celelalte proiecte, bune, poate trebuie să aştepte momentul lor.

Aveţi dreptate că pe componenta de reformă a administraţiei, din punctul meu de vedere, sunt două planuri: primul plan este ceea ce se poate face imediat şi trebuie să facem asta – să avem o administraţie locală mai eficientă, să premiem performanţa în administraţie. Ţi-ai încasat impozitele – bugetul de stat îţi dă direct, proporţional, suma de echilibrare. Nu ţi le-ai încasat – n-ai văzut că în centru există o casă P plus 2 făcută fără autorizaţie de construire? Atunci te descurci.

Deci trebuie să existe un sistem de genul acesta, care să facă administraţia mai eficientă. Pentru că, în administraţie, în afară de a demoniza pe toată lumea, sunt primari performanţi, oameni din administraţia publică locală, în consiliile judeţene, simpli oameni care îşi fac datoria acolo.

Deci reorganizarea administrativă nu se poate face oricum decât din 2028, şi e timp până atunci să se găsească o formulă pentru a discuta serios despre acest proiect. Nu uitaţi că asta înseamnă un vot, înseamnă legi organice, înseamnă susţinere parlamentară puternică.

Dar ceea ce putem face în această perioadă, şi acum, cum v-am spus, vom face, este să discutăm un pachet care să facă administraţia mai eficientă. Un pachet care să ducă mai mulţi oameni în piaţa forţei de muncă, să descurajăm munca la negru, să limităm durata ajutorului de şomaj când este o cerere peste tot şi n-ai cu cine lucra.

Luând astfel de măsuri, sunt convins că vor fi efecte în administraţie, în economia reală. Oamenii se adaptează la regulile care se stabilesc. Voi încuraja totdeauna să stabilim reguli bune, care sunt convins că vor genera comportamente corecte.

Declaraţiile premierului Ilie Bolojan pot fi urmărite, integral, în materialul video de mai sus.