UNJR îi cere lui Ciorbea să atace OUG privind interceptările. "Ne duce înapoi în era comunistă pe vremea fostei Securităţi"

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România i-a solicitat marţi Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, să atace la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul Cioloş a reglementat temporar interceptarea comunicaţiilor, act normativ ce prevede, printre altele, şi faptul că SRI devine organ special de cercetare penală în cauzele ce ţin de siguranţa naţională şi terorism.

"UNJR condamnă în termeni categorici faptul că Guvernul a acordat Serviciului Român de Informaţii, printr-o ordonanţă de urgenţă, statutul de "organ special de cercetare penală", atribuind astfel unui serviciu de informaţii secret un rol activ în procesul penal, fapt de natură a afecta drepturile fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil.

Modul în care Guvernul a înţeles să rezolve situaţia rezultată în urma deciziei Curţii CCR contravine în mod flagrant art. 115 alin. 6 din Constituţie, care prevede în mod neechivoc că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie", a transmis, în cadrul unui comunicat de presă, instituţia condusă de judecătoarea Dana Gîrbovan.

Potrivit UNJR, în mod eronat, atât Ministrul Justiţiei cât şi Prim Ministrul au afirmat în spaţiul public că, prin această ordonanţă, SRI nu a primit absolut nicio competenţă pe care nu o avea până la decizia CCR care a spart "Binomul" SRI-DNA.

"Această afirmaţie este contrazisă de însăşi prevederile legale în vigoare, modificate prin textul ordonanţei. Art. 13 din Legea 14/1992 de funcţionare a SRI prevede în mod ferm că "organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest".

Această prevedere a fost inclusă în mod expres în legea privind organizarea şi funcţionarea SRI, tocmai pentru a se evita abuzurile permise de un astfel de amestec între munca informativă şi cea de cercetare penală. O astfel de competenţă a permis Direcţiei VI – anchete penale – a fostei Securităţii comiterea, sub acoperirea legii, a celor mai atroce abuzuri şi încălcări ale drepturilor omului. Prin ordonanţa dată de Guvern, SRI dobândeşte atribuţii de cercetare penală, fapt ce înseamnă o îndepărtare de valorile europene şi o întoarcere spre trecutul comunist", se mai arată în comunicatul citat.

Uniunea de magistraţi atrage atenţia că vulnerabilităţile generate de amestecul atribuţiilor serviciilor de informaţii cu cele ale cercetării penale au fost sesizate încă din 2006, într-un raport întocmit de experţii Comisiei Europene. Aceştia au subliniat că nu există nici un control asupra modului în care SRI, folosindu-se de structura sa strategică, colectează informaţii despre investigaţii şi, dacă este aşa, cum foloseşte aceste investigaţii.

"Această veche vulnerabilitate este acum mult agravată. Dubla subordonare a ofiţerilor de informaţii, creată prin această ordonanţă, faţă de procuror pe de-o parte şi faţă de superiorii din SRI, pe de altă parte, va crea probleme legate atât de securitate, cât şi de dreptul la un proces echitabil. În loc să rezolve problemele, soluţia adoptată de Guvern le adânceşte.

România are deja o structură specializată în domeniul terorismului, şi anume DIICOT, astfel încât ştirbirea atribuţiilor sale, pentru a fi trecute unui serviciu secret, este de neînţeles într-un stat care a ales să confere procurorilor statut de magistraţi, tocmai pentru a permite anchete independente, şi de neacceptat în situaţia în care soluţia este adoptată printr-o ordonanţă de urgenţă", se mai precizează în comunicatul citat.

De asemenea, UNJR atrage atenţia asupra faptului că Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, despre care se vorbeşte în ordonanţă, nu are o lege de fundamentare transparentă, care să îi stabilească în mod clar natura juridică, structura, funcţiile şi modul de control, fapt ce ne situează, din nou, în afara principiului legalităţii.

"Ordonanţa mai adaugă organelor de cercetare penală şi "lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ceea ce extinde din nou – în mod neclar – sfera persoanelor ce dobândesc dreptul de a face cercetare penală. Codul de Procedură Penală vorbeşte de organe de cercetare penală speciale, o categorie mult mai restrânsă decât a lucrătorilor specializaţi din cadrul poliţiei, acesta din urmă incluzând şi lucrătorii din structurile de informaţii ale Ministerului de Interne", a subliniat UNJR.

Nu în ultimul rând, UNJR atrage atenţia că orice probe strânse în baza acestei ordonanţe ar putea fi periclitate, motiv pentru care constituţionalitatea acestei ordonanţe trebuie verificată în integralitate de îndată.

"Faţă de aceste vulnerabilităţi grave", UNJR solicită Avocatului Poporului sesizarea de urgenţă a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate vizând această ordonanţă, "pentru a se evita şi riscul bulversării unor acte procedurale importante în procese penale în curs".

UNJR trage un semnal serios întregii opinii publice "să conştientizeze faptul că până acum actele de cercetare penală erau atributul exclusiv al procurorilor, care sunt magistraţi, parte a autorităţii judecători şi independenţi de orice altă putere."

"Atribuirea dreptului de a face acte de cercetare penală unui serviciu secret ne duce înapoi în era comunistă şi compromite independenţa anchetelor şi implicit independenţa justiţiei", se mai arată în comunicatul asociaţiei de magistraţi.